pag. 28-29
2 - ELEMENTE DE COSMOGONIE PRIMARÃ
Universul cosmic are o vechime de 13,7 miliarde de ani. Apariția sa a
fost creată de o aglomerare uriașă de particule atomice care au format o
galaxie imensă cu ajutorul unei surse uriașe de energie ce a stat la
baza Big Bang-ului, fiind și forța necesară creației universale.
După 380.000 de ani de la Big Bang au apărut primii atomi, în mare
parte de hidrogen. Întrucât materia și energia nu erau distribuite
uniform în tot Universul, acolo unde aglomerările erau mai dense și mai
active, au început să apară primele galaxii. Apoi, energiile uriașe
încorporate în aglomerările menționate au condus la diversificarea și
creșterea permanentă a complexități formațiunilor apărute. Se poate
afirma că la 300 de mii de ani de la Big Bang, galaxiile create
reprezentau grupaje de gaze incandescente la temperaturi de peste 10.000
de grade Celsius, care au permis transformarea hidrogenului în heliu,
care s-a comprimat în globuri uriașe de energie foarte fierbinte, foarte
instabile și foarte luminoase - caracteristici ale stelelor primare. La
heliu s-a adăugat ulterior și mai mult hidrogen care a antenat și alte
elemente naturale - carbon, oxigen, azot și particule metalice, în
principal de fier. Elementele mai grele - uraniul, plumbul, aurul s.a.
au apărut în urma exploziilor stelare - ale supenovelor - uriașe
super-aglomerări de gaze și materie primară, purtătoare de temperaturi
și presiuni uriașe.
Primele planete s-au format acum 8 miliarde de ani, în condițiile
unei permanente și puternice instabilități, în care s-au născut și au
murit foarte multe stele.
Acum 4,6 miliarde de ani în urmă s-a născut Soarele - o stea inclusă
în categoria stelelor pitice amplasată la periferia galaxiei noastre -
Calea Lactee. Pentru formarea sa, Soarele a adunat aproape tot ce exista
ca materie și energie instabilă super-fierbinte și comprimată din
uriașele vecinătăți, aflate în continuă transformare ca rezultat al
exploziei concentrărilor de heliu.
Când a început să apară Terra acum 4,7 miliarde de ani în urmă, se
poate spune că două treimi din existența Universului se scursese deja.
Planeta era mare și super-grea și se rotea în jurul axei proprii de
peste patru ori mai rapid decât în prezent; ziua dura numai șase ore,
suprafața globului fiind o uriașă masă de lavă incandescentă. Datorită
vitezei mari de rotație în jurul axului propriu, materialele mai ușoare
formate s-au distribuit spre suprafață, iar metalele grele au format un
miez super-greu care asigura o gravitație deosebit de mare și un câmp
magnetic uriaș în jurul noii planete care a acționat ca o centură de
apărare contra radiațiilor cosmice foarte nocive și ucigătoare.
Acum 4,5 miliarde de ani, un obiect cosmic uriaș de mărimea planetei
Marte, care a rezultat probabil urmare exploziei planetei Mladek din
sistemul nostru solar, care astfel a dispărut, Înainte de dispariție a
produs însă un impact total și foarte violent asupra planetei Terra, cu o
viteză de peste 6.500 kilometri pe oră, afectând-o foarte puternic.
Primul rezultat care s-a dovedit benefic, a fost atragerea unui satelit
natural - Luna. Efectul benefic s-a manifestat și prin stabilizarea și
echilibrarea mișcării de rotație în jurul axului propriu și a Soarelui.
Un alt aspect benefic al impactului foarte violent a fost înclinarea cu
peste 24 grade a axei de rotație, ceea ce s-a soldat cu apariția
sezoanelor, a celor patru anotimpuri. La rândul ei, Luna prin gravitația
proprie, a exercitat și ea o influență benefică, stabilizând ziua la 24
de ore, cu jumătate lumină și jumătate întuneric, în majoritatea
zonelor Pământului.
Cu 4,4 miliarde de ani în urmă atmosfera a suferit o încălzire
foarte mare și pentru a exista viață, a apărut apa, ca element... |