pag. 57-58
Să mai adăugăm un fapt cât se
poate de verosimil: doctrina secretă nu era dezvăluită în totalitate și
de la început noilor adepți. Conform unei opinii combătută de Miinter,
dar apărată de Grouvelle, existau în sânul Ordinului mai multe trepte
succesive de inițiere, două sau chiar trei clase de grade ierarhice.
Această ipoteză nu este întărită suficient de documente, dar ar rezolva
mai multe probleme: ignoranța mai multor cavaleri și frați-servitori
față de secretul Ordinului, gradul de vinovăție al unora, remarcat cu
prilejul audierilor, unii facându-se vinovați de toate capetele de
acuzare, alții doar de unele dintre ele. În sfârșit, chiar cei care, în
ciuda atâtor dovezi si mărturisiri concordante, au persistat în a nega
solidaritatea întregului Ordin cu privire la ereziile comise de membrii
săi, cei care respingeau mărturiile conform cărora practicile heterodoxe
nu le erau impuse cu titlu de poruncă sau obligație statutară, chiar și
aceștia au trebuit cel puțin să recunoască un fapt incontestabil: marea
întindere și similitudine a acestor practici.
Cum se face însă că asupra atâtor aspecte diferite, în epoci
diferite, atâția oameni care nu se cunoșteau s-au dedat la asemenea
rătăciri, și cum oare atâția conducători ai Ordinului s-au aliat într-o
cauză comună, pentru a o impune și celorlalți? Această similitudine,
această unitate dovedesc cel puțin un acord preliminar, legături bine
sudate în timp, un anume gen de credință comună unui mare număr de
afiliați. Este cât se poate de inte-resant, chiar în această ipoteză
restrânsă, să descoperim ce însemna această credință și, fie și pentru
acest lucru, chiar pentru adversarii unui statut secret, obiectul
acestui studiu s-ar justifica cu prisosință. Raționamentul este atât de
imperios necesar, încât trebuie să preocupe pe toți cercetătorii, chiar
și pe istoricii cărora le repugnă să admită faptul că statutul conținea
erezii. Nu există nici un cercetător care, frapat de generalitatea
faptelor întâmplate, să nu fi încercat să le explice, în stilul propriu,
să încerce să le pătrundă sensul, să caute a le descoperi izvoarele.
Natura acestei credințe, legăturile cu alte erezii, felul în care a
pătruns în sânul Ordinului, toate aceste probleme sunt extrem de
delicate și au primit interpretări cât se poate de diverse. Descoperiri
făcute în Franța, Italia și Germania, sculpturi, basoreliefuri, figuri
simbolice existând pe diversele monumente atribuite templierilor, ar
putea elucida problemele, dacă s-ar stabili corect apartenența lor la
Ordinul Templului; dar vor fi necesare mai... |