Comentariul lui Abhinavagupta la Bhagavad Gita - Abhinavagupta
Abhinavagupta, marele înțelept al Shivaismului din Kashmir, a scris
acest comentariu profund esoteric la Bhagavad Gita, un text esențial al
înțelepciunii vedice, pentru a facilita accesul la o sursă de
cunoaștere autentică tuturor celor interesați de Yoga.
Abhinavagupta este unul dintre cei mai de seama gânditori ai Indiei,
care a trăit se pare între 950 și 1050 AD. Este venerat în India ca poet
și estetician, ca filozof și mistic și este considerat a fi cel mai de
seamă maestru spiritual al Shivaismului din Kashmir. A studiat filozofia
și arta sub îndrumarea a cel puțin 15 înțelepți, maeștrii hinduși,
budiști și jainiști, asimilând toate marile tradiții spirituale ale
timpului său. în lucrarea sa Tantraloka (VII, 205, 206) Abhinavagupta
spune că discipolul unui maestru înțelept trebuie să se apropie și de
alți înțelepți, pentru a obține și cunoașterea altor metode spirituale.
A practicat succesiv și a contribuit la dezvoltarea fiecăreia dintre
cele trei mari școli ale Shaivismului din Kashmir: Krama, Trika și
Kaula. Dintre toți maeștrii alături de care a practicat yoga, cea mai
mare recunoștință a manifestat-o față de Shambhunatha din Jalandhar, cel
care 1-a inițiat în secretele Kaula. Abhinavagupta a fost considerat
de-a lungul timpului un „mare învățat”, un „mare filozof”, un „mare
estetician”, un geniu dar și un „mare sfant”, „un mare yoghin realizat”,
un „eliberat”, etc. Abhinvagupta este numele său spiritual, așa cum
spune el însuși în Tantraloka
A fost prolific, de-a lungul vieții sale a scris peste S0 de lucrări
(dar, din nefericire, multe s-au pierdut), cea mai faimoasă dintre
acestea fiind Tantraloka (Lumina Tantrei), un tratat enciclopedic asupra
tuturor aspectelor filosofice și practice ale sistemelor Trika și
Kaula. Tot el este autorul unei sinteze a acestei lucrări monumentale,
pe care a intitulat-o Tantrasara (Esența Tantrei).
Abhinavagupta, marele maestru al Shaivismului din Kashmir, pe care îl
consideră a fi o tradiție superioară tradiției Samkhya și mai ales
tradiției Vedanta, oferă indirect o explicație privind motivul pentru
care a scris comentariul la Bhagavad Gita, un text care, alături de
Upanishade și Brahmasutra, este fundamental în tradiția Vedanta.
De-a lungul lui Gitartha-samgraha, Abhinavagupta afirmă de mai multe ori
că majoritatea comentariilor realizate de predecesorii lui nu au
revelat înțelesul esoteric ale acestei scripturi, care descrie
Realitatea Supremă și modalitățile prin care se poate ajunge la ea.
Gitartha Samgraha folosește textul versiunii kashmiriene a Bhagavad
Gita-ei, care diferă de textul mult mai popular al Bhagavad Gita-ei
comentată de Adi Shankara. Comparativ cu aceasta din urmă, textul
variantei kashmiriene are 15 versete adiționale și alte versete sunt
diferite. Comentariile lui Adi Shankara asupra Bhagavad Gita-ei pun
accent pe conceptele vedice privind non-dualitatea, caracterul complet
iluzoriu al lumii și unica realitate, Brahman, Divinul, în comentariile
lui Abhinavagupta se pune accentul pe faptul că nu trebuie să negăm
realitatea divină a lumii manifestate, ci trebuie să acceptăm că tot
ceea ce există are la bază Conștiința Supremă. |
Adevăr Divin
