Suntem la librărie! Comenzile plasate le expediem în cel mai scurt timp posibil. Transport GRATUIT la comenzile de peste 190 lei prin: curier Cargus sau DPD (sub taxa e 19 lei); EasyBox, FANbox (de preferat) etc. (sub taxa e 21 lei); poșta română (sub taxa e 25 lei). Pentru cărți la prețuri mici vă rugăm scrieți la căutare reducere. Acceptăm și plata cu cardul, inclusiv cardul prima de carieră didactică. Informații la telefon 0725931146 sau direct pe site selectând plata cu cardul. Mulțumim!
…o carte asteptată si comentată cu mult înainte de aparitie, după ce
editorul francez al romanului Iepurii nu mor, de acelasi autor, si-a
exprimat dorinta de a o publica la Paris.
Învățăturile unei prostituate bătrâne către fiul său handicapat
30.00RON
(Stoc 0)
×
Anunță-mă când „Învățăturile unei prostituate bătrâne către fiul său handicapat” e disponibil(ă)
• Adresa de e-Mail la care dorești să primești notificarea
Invataturile unei prostituate batrine catre fiul sau handicapat - Savatie Bastovoi
…o carte asteptată si comentată cu mult înainte de aparitie, după ce
editorul francez al romanului Iepurii nu mor, de acelasi autor, si-a
exprimat dorinta de a o publica la Paris.
Subiectul cărtii a intrigat atît de mult, încît a ajuns să se
materializeze într-un film de scurt metraj înainte ca ea să fie
terminată. Personajul principal al romanului este un adolescent mort
găsit dimineata într-un orfelinat din Republica Moldova. Încercînd să
restabilească povestea lui, autorul tese un întreg păienjenis al
societătii moldovenesti postsovietice.
„Subiectul acestui roman porneste de la o întîmplare reală petrecută
într-un orfelinat din Moldova pe care mi-au povestit-o doi copii de
acolo, deveniti personaje în roman.
De copiii din orfelinate mă leagă o poveste de peste treizeci de ani. La
redarea scenelor sensibile m-au ajutat si cei cincisprezece ani de
comunicare cu oameni din penitenciare. A scrie despre cele văzute si
trăite împreună cu acesti oameni respinsi am considerat că este o
datorie morală. E cea mai tulburătoare, poetică, veselă, tristă,
frumoasă si urîtă carte a mea.” SAVATIE BASTOVOI
Fragment:
Fragment din carte:
…in dimineața în care l-au găsit mort pe Nicolae, mama sa, Eleonora, se
afla într-o biserică catolică din Brescia. In opt ani de cînd se afla în
Italia, Eleonora ajunsese la concluzia că Biserica Catolică e mai
adevărată decît cea Ortodoxă pentru că aici slujbele erau mai scurte și
puteai sta pe scaun.
în fond, ce importanță are în ce biserică te rogi, important e să te
rogi, spunea Eleonora atunci cînd venea vorba despre religie. De fapt
Eleonora alesese biserica catolică pentru că așa putea să uite mai ușor
de casă, de mama ei, de preotul din sat și de păcatele tinereții care o
mai chinuiau din vreme în vreme.
Aici, la catolici, parcă totul era mai simplu și parcă însuși Dumnezeu
stătea pe scaun, ascuns după o perdea, în timp ce îți spuneai păcatele.
Eleonora își repeta tot timpul că păcatele spovedite sînt ca și iertate,
totuși păcatele îi reveneau iar și iar în minte, chinuind-o, mai ales
înainte de culcare.
Uneori ei i se părea că numai popa din sat ierta cu adevărat păcatele.
Ea nu putea uita epitrahilul slinos și ușurarea pe care o simțea atunci
cînd mîna butucănoasă a părintelui, mirosind tot timpul a lapte - cum
mulgea vaca dimineața - și tămîie, îi atingea creștetul în semnul
Sfintei Cruci, cu cuvintele: „Iar eu, nevrednicul preot și duhovnic, te
iert și te dezleg de toate păcatele tale în numele Tatălui și al Fiului
și al Sântului Duh, amin.”
Eleonorei nu-i plăceau parcurile din Brescia. Erau prea ca la țară. în
special Giardino Casazza-Regio, unde soțul ei, bătrînul dar venerabilul
Giuseppe, ținea morțiș să o scoată la plimbare, semăna mai mult cu o
toloacă decît cu un parc. De cîte ori venea aici i se părea că a ieșit
să pască gîștele în livada de meri din fața casei.
Parcă o auzea pe maică-sa strigînd-o:
- Lorica! Lora, hăi!, nu te mai tăvăli atîta, că n-o să-ți spăl iară
hainele! Scoală mai repede și du gîștele la rîpă! Ce stai aici, nu vezi
că nu mai au ce să pască?
- Amuș, mamă! - răspundea Lorica cu lehamite. Iaca, le duc...
Amintirile nu o lăsau să se bucure de viață. Acum avea de toate...
Adevăr Divin
