După cum s-a exprimat Joachim Krueger de la Universitatea Brown, unul dintre referenții studiului lui Bem: ”Opinia mea personală e că este ridicol și nu poate fi adevărat. Urmărirea metodologiei și a concepției experimentului este prima linie de atac. Dar, sincer să fiu, nu am observat nimic. Totul pare să fie în ordine”.
Bem a făcut teste pentru a identifica trăsăturile de personalitate ale celor care au înregistrat rezultate deosebite în cadrul acestor experimente. Două aspecte i-au atras atenția. Unul era că cei mai buni au avut punctaje mari la trăsătura cunoscută drept extraversiune. Asemenea oameni au tendința de a căuta stimuli, scrutînd mediul fără încetare. Poate că, a speculat el, ei erau mai predispuși să recepteze semnale îndepărtate sau obscure. Celălalt element observat de Bem a fost că oamenii care au avut rezultate bune la testele de precogniție aveau și tendința de a prelucra foarte rapid datele subliminale. După cum specula Bem, ambele trăsături ar fi conferit un avantaj evolutiv considerabil, cu atît mai mult dacă oamenii ar putea să observe semnele dincolo de spațiu și timp. ”Abilitatea de a anticipa și de a evita astfel pericolul conferă un evident avantaj evolutiv, care ar fi sporit în mare măsură de abilitatea de a anticipa pericolul în mod precognitiv”, scria el72. ”Tocmai acest raționament ne-a motivat experimentul cu privire la evitarea precognitivă a stimulilor negativi. În mod similar, posibilitatea ca o abilitate precognitivă evoluată să anticipeze oportunitățile de natură sexuală ne-a motivat experimentul cu privire la detectarea precognitivă a stimulilor erotici.”
Bem a pornit de la observațiile psihologului Hans Eysenck, care susținea că ”parapsihologia ar putea fi o formă primitivă de percepție care precedă dezvoltările corticale apărute în cursul evoluției”. Dacă așa stau lucrurile, scria el, evoluția ulterioară a ”stimulării corticale ar putea să suprime funcționarea proceselor parapsihologice. Pentru că extravertiții au un nivel de stimulare corticală inferior introvertiților, acesta este un alt motiv [în afară de înclinațiile crescute spre căutarea stimulilor] care poate prezice faptul că vor înregistra rezultate bune la testele parapsihologice”.
Chiar și cînd include parapsihologia, întreaga psihologie evolutivă este pur speculativă.
Recent, s-au desfășurat și experimente privind presentimentele, prin măsurarea reacției sistemului nervos față de stimuli - de exemplu, un chip înspăimîntător. În experimentele clasice, fața ar putea declanșa o reacție fiziologică, de pildă modificarea temperaturii pielii (înroșirea sau paloarea) sau accelerarea bătăilor inimii. Dar în aceste experimente asemenea reacții s-au declanșat cu cîteva secunde înainte de apariția efectivă a chipului înspăimîntător. Studiile efectuate de biologul spaniol Fernando Alvarez din Sevilia au descoperit că cintezele bengaleze dau semne de alertă cu pînă la nouă secunde înainte ca pe monitoarele video plasate lîngă coliviile lor să fi apărut un șarpe ce părea să se apropie de ele. Alte experimente legate de presentimente se desfășoară peste tot în lume, analizînd (în ordine aleatorie) studenți, rîme, cinteze australiene zebrate și practicanți ai meditației zen.
În 2012, Mia Mossbridge, specialist în neuroștiințe la Northwestern University, și colegii săi au publicat în revista Frontiers in Perception Science un articol care concluziona că, atunci cînd erau revizuite cu atenție, unele studii datînd din 1978 demonstrau o incidență mică, dar semnificativă din punct de vedere statistic a precogniției în experimentele fără vicii metodologice. Înainte de a fi de acord cu publicarea articolului scris de Mossbridge, unul dintre cei ce revizuiau materialele care aveau să apară în revistă a cerut să fie introdus un rînd care preciza că fenomenul respectiv se datora unor procese fizice naturale, chiar dacă deocamdată acestea nu erau identificate, mi-a spus Mossbridge. Aceasta este probabil versiunea materialist-științifică a obligației de a te înclina în fața celor care dețin puterea, adăugind sau rostind printre dinți: ”Slăvit fie Dumnezeu! ”. E inutil. Nu avem nici un motiv să presupunem că presentimentele ar fi altceva decît un proces fizic natural, un proces pe care pur și simplu nu-l înțelegem.
Sperăm ca, într-o bună zi, acest gen de cercetări să explice premonițiile și presentimentele pe care oamenii și animalele le au... pag. 92-93 |
Adevăr Divin
