www.FotoMars.ro

Ne propunem să vorbim acum despre treptele conştientizării, despre treptele „trezirii”.
„Conştientizare înseamnă a te trezi din somn”, spunea, odată, un Omuleţ care începuse să înţeleagă câte ceva.
Da, ca şi cum ai începe să deschizi ochii, să începi să simţi, să trăieşti...
Apoi să simţi că trăieşti..., apoi să devii conştient că trăieşti.
Să simţi acea fiinţă care trăieşte...
Apoi să simţi Trăirea, Existenţa...
Iată că există paşi ai conştientizării, „etape", dacă vreţi, ale trezirii.
„Atenţia" este doar primul pas mititel...
Despre aceşti primi paşi am tot vorbit noi: o reeducare, voită, a prezenţei tale. În gesturi, în vorbe, în fiecare gest, vorbă, acţiune...
Aceasta este un fel de „practică preliminară", ca să folosim cuvintele şcolilor spirituale. O reeducare a atenţie, o refocusare a minţii: „acum mănânc", „acum merg"; însoţită chiar de verbalizare, la început. Pentru că mintea ta cea agitată, mintea „maimuţă" va trebui mereu reîntoarsă, readusă, la acea acţiune. Învăţ acum să merg, să mănânc, să vorbesc: aduc mereu mintea la aceste gesturi, vorbe, acţiuni. O învăţ să fie prezentă, stabilă, atentă la ceea ce se întâmplă, în mine şi în jurul meu.
Încerc, poate, apoi, să-mi observ însăşi această minte, gândurile..., apoi emoţiile: sunt primii paşi de conştientizare ai acelui „interior" al meu. Poate că voi folosi aici şi câteva noţiuni de psihologie, am să-mi explic una-alta, sunt deja „persoane calificate" care fac dintr-asta o meserie. Atenţie, însă, suntem doar la primii paşi..., nu care cumva să-mi închipui că „am devenit conştient"...