4030 produse pe stoc
 |
|
 |
 |
|
 |
 |
|
 |
|
 |
|
 |
|
Tantra și viața cotidiană Cum să devii un buddha al compasiunii |  » Coperta | Vacuitatea este o experiență binecuvântată,
asemeni nectarului. Nu este o călătorie religioasă sau doar mitologic; nu este doar
ceva construit. Vacuitatea este realitate științifică,
nu ceva în care să crezi pur și simplu... | Afișat de 21994 ori. |
Preț site: | 30.78 RON
* |
Momentan indisponibil(ă)!
În prezent nu cunoaștem dacă și când acest produs va fi în stocul nostru.
Puteți însă să faceți precomandă și astfel veți fi anunțat(ă) atunci când acesta devine disponibil.
Pentru aceasta trebuie să fiți autentificat(ă).
| |
Contact
|
Prolog
Mahamudra: Realitatea absolută
Sigiliul
absolut
Există numeroase modalități diferite de a analiza și explica
minunatele învățături ale Domnului Buddha asupra realității absolute a
vacuității, mahamudra. Aici, totuși, nu vom încerca să înțelegem diversele
puncte de vedere filozofice sau să dezvoltăm o simplă înțelegere intelectuală a
mahamudrei. Vom încerca să obținem o experiență directă a acesteia.
Buddha a explicat mahamudra din două perspective diferite: una
conformă Prajnaparamitei, învățătura sa generală asupra Mahayanei (vezi
capitolul 1), cealaltă conformă Vajrayanei, învățăturile sale ezoterice (vezi
capitolul 2). Maha înseamnă mare; mudra înseamnă sigiliu; mahamudra
înseamnă sigiliul absolut, totalitate, imuabilitate. A sigila ceva implică
faptul că nu poți să îl distrugi. Mahamudra nu a fost creată sau inventată de
cineva; prin urmare, ea nu poate fi distrusă. Este realitate absolută.
Am văzut învățați occidentali vorbind în termeni filozofici detaliați
despre mahamudra și celelalte, însă am o întrebare pentru ei: Vorbiți despre
aceste lucruri, însă voi meditați? Uneori, mintea noastră este preocupată doar
de fantezie, care este asemenea mersului la supermarket cu buzunarele goale,
spunând: Acest lucru este fantastic, acesta este bun. Acesta este sănătos. Acesta
este gustos. În cele din urmă, nu ați obținut nimic.
Lumea intelectuală și cea practică, procesul de învățare bazat pe
experiență sunt tot atât de diferite cât este un supermarket față de Muntele
Everest. Dacă lăsați Mahamudra la un nivel intelectual ea nu vă va atinge
niciodată; ea nu va avea nimic de-a face cu voi. Chiar dacă scrieți o carte
întreagă despre mahamudra, nimic nu poate pune capăt problemele voastre; nimic
nu vă poate înlătura concepțiile greșite.
Dar nu fiți triști, eu nu o să mă apuc să vorbesc despre mahamudra
prea intelectual. O voi explica simplu.
Mahamudra
cuprinde întreaga lume fenomenală
Domnul Buddha a explicat că mahamudra se referă la natura ne
schimbătoare, nenăscută care există în toate fenomenele. Nu este ca și cum
mahamudra ar fi ceva special care există doar într-un anumit loc sacru și deloc
în cerealele voastre de la micul dejun. Mahamudra există în întreaga lume
fenomenală, rară discriminare. Natura ei este natura-realității. Acesta este
motivul pentru care Domnul Buddha spune, chonam kungyi rangzhin chaggya
chen: natura absolută a întregii lumi fenomenale este marele sigiliu.
Acesta caracter al mahamudrei cuprinde întreaga lume fenomenală din samsara și
nirvana.
Natura absolută nu este vreo filosofie creată de Domnul Buddha sau
de către Nagarjuna, marele maestru indian care a clarificat vacuitatea. Nimeni
nu poate inventa natura realității. Dar cu toate că mahamudra este natura
întregii fenomenalității universale, mintea noastră conceptuală, amăgitoare, ne
împiedică să o vedem. În loc să vedem totalitatea, suntem prinși în idei
relative despre realitate. Avem un punct de vedere dualist, fanatic, despre modul în care există lucrurile.
Acesta este motivul pentru care concepția, proiecția concretă a
sinelui, eul, apare minții noastre; iar ea apare ca fiind total independentă,
ca un sine. Prin urmare, chiar dacă știm despre mahamudra, nu știm de fapt
câtuși de puțin; nu realizăm natura interdependentă a lumii fenomenale.
Examinați punctul de vedere al ego ului în raport cu eul atunci
când vă este foame. De fapt, foamea voastră depinde de o serie de fenomene
interdependente: printre acestea se numără bucătăria... hrana ... propriul corp
și propria minte ... toate aceste lucruri sunt dependente unele de altele. Dacă
realizați că eul vostru flămând este total dependent, veți fi capabil să vă controlați
foamea, iar după ce mâncați, veți avea de asemenea o înțelegere mai profundă.
Atunci când o parte a unei combinații interdependente dispare,
combinația însăși dispare la rândul ei. De exemplu, în grupul nostru de
șaptezeci persoane prezente aici, atunci când o persoană dispare, grupul de
șaptezeci dispare de asemenea; grupul celor șaptezeci nu mai există. Sunteți de
acord sau nu? Este atât de simplu, atât de logic. Dacă îndepărtați una dintre cele o sută de lămpi
cu unt, grupul celor o sută a dispărut de asemenea, deoarece grupul celor o
sută este combinația fiecărei unități.
Privind lucrurile în alt mod, chiar în timp ce vă mâncați cerealele,
pe măsură ce stomacul vostru se umple, vă gândiți, Oh, ce foame mi-a fost, mă
simt mai bine acum: Dar chiar și aceasta este o concepție greșită. Sunteți încă
atașați de eul flămând anterior, chiar dacă acesta a dispărut. Poate că este
dificil de înțeles. Nu e surprinzător faptul că numeroși profesori buddhiști interpretează eronat
punctul de vedere al lui Nagarjuna și consideră că acesta este nihilist, că
distruge totul.
Verificați. Cel care ați fost voi în această dimineață a dispărut,
însă voi îl considerați existent și în această seară. În mod asemănător, voi
considerați că acei voi care erați copii există și astăzi. Dar chiar și numai
după o secundă, cei care erați voi în acea secundă anterioară au dispărut
deja. Totul voi înșivă, percepțiile simțurilor voastre, toate obiectele
simțurilor voastre, totul - are natura schimbării; putem spune, de fapt, că
totul dispare.
De exemplu, egoul idealist crede: Am construit această sală de
meditație. Însă acei voi care au construit gompa (sala de meditație) au
dispărut deja. Gompa, realizarea gompei și persoanele care a făcut-o această
relație au dispărut toate.
Iată un alt exemplu. Când se face întuneric, vedeți un furtun
făcut sul și credeți că este un șarpe. Dintr-odată vă speriați, .Oh!
Acesta este un exemplu bun. Datorită condițiilor întunericul și furtunul făcut sul ajungeți la ideea că se află un șarpe
acolo. Combinația factorilor determină concepția eronată și simțiți teamă,
probabil chiar mai multă teamă decât dacă ați fi
văzut un șarpe adevărat la depărtare. De astă dată, întrucât este atât
de aproape, aveți această halucinație.
Acesta este un bun exemplu al modului în care halucinăm.
Acest șarpe nici măcar nu există, însă mintea voastră zugrăvește o
imagine, creează o fantezie, îl născocește. Totuși, există o relație
interdependentă între mediu, obiect și multe alte lucruri.
Același lucru se întâmplă cu eul flămând, eul concret: el este tot
o proiecție a egoului așa cum este șarpele. Deși eul nu există în cele cinci
agregate ale voastre corpul și mintea voastră e ca și cum ar exista; el
pare să existe în mod concret. Eul pare să existe undeva în organele voastre de
simț, însă apare percepției simțurilor voastre și minții voastre conceptuale în exact aceeași manieră în
care apare halucinația sau proiecția șarpelui.
Folosind înțelepciunea pătrunzătoare pentru a privi cu atenție
situația, nu veți găsi niciodată nimic spre care să puteți arăta și spune, Acesta
este șarpele: Nu îl veți găsi niciodată. Nu puteți. La fel se întâmplă cu eul,
cu ideea concretă amăgitoare a unui eu de sine stătător, Când înțelepciunea
pătrunzătoare cercetează, ea nu poate găsi eul nicăieri în corpul vostru nici
în inima voastră, nici în creierul vostru, nici în piciorul vostru, nici în mâna voastră, nici oriunde altundeva.
Afară, lângă această gompa, există câțiva bușteni. Dacă ne uităm
cu înțelepciunea pătrunzătoare, nu-l putem găsi pe Tom în energia acestui
lemn. Exact același lucru se întâmplă când ne uităm la cele cinci agregate ale
energiei lui Tom: corpul și mintea sa. Indiferent cât de mult căutăm, de la
creștet la tălpi și de la tălpi la creștet, nu putem spune niciodată, Acesta
este Tom; aici este el. Nu puteți găsi niciodată vreun Tom.
Întotdeauna credeți că sunteți ceva; voi nu sunteți satisfăcuți
doar cu numele vostru. Căutați o realitate, o identitate, dincolo de nume.
Totuși, realitatea este că dincolo de numele Tom nu există altceva.
Nu există prea mare diferență între bușteni și agregatele lui Tom.
Desigur, agregatele au un anumit soi de relație interdependentă cu Tom pe care
ele nu o au cu lemnele de-afară, dar în definitiv, Tom și lemnul sunt
simple nume.
Iată un alt exemplu: înainte ca numele Peter să fie dat unui copil, nimeni nu spune Acolo e Peter
atunci când se uită la corpul copilului. Însă, odată ce v-ați numit copilul Peter
în mod automat, atunci când vă uitați la corpul lui, vă gândiți, Peter Nu vă amintiți că voi i-ați dat numele Peter Dimpotrivă
vă gândiți că .Peter vine din partea
persoanei, de undeva de-acolo. O atașare atât de concretă față de un obiect
atât de concret!
Este la fel atunci când o anumită situație vă necăjește. Vă gândiți,
Asta e rău: De fapt, voi ați făcut acea situație rea; voi ați creat-o
numind-o rea. Nicio astfel de situație în mod concret rea nu există. Ați
numit situația rea în același fel în care ați numit copilul Peter
Toate judecățile noastre sunt foarte grosiere. Vedem lucrurile ca
având o natură foarte grosieră; nu le vedem niciodată în natura totalității
lor. Prin urmare, trebuie să medităm pentru a investiga caracterul de
totalitate al întregii lumi fenomenale.
Pag. 37 41
A apărut în: 2015-01 |
Fii primul care își spune opinia! |
|
|
|
|
|
|
 | Trauma 8 strategii de vindecare |
|
|
|
 | Cele mai noi 1 articole la colecția Tantra |  | |
Vezi toate articolele de la colecția
,,Tantra
|
|
Cele mai noi cărți ADEVĂR DIVIN
|
Noutăți pe site
|
Retipăriri
| |
|
 |
|
 |
|