4012 produse pe stoc
 |
|
 |
 |
|
 |
 |
|
 |
|
 |
|
 |
|
Călătoria devenirii umane (reducere 90%) Putem găsi fericirea în existența mundană? |  » Coperta | Această carte ne arată cum am putea îmbrățișa și accepta aceste aparente
contradicții mai degrabă decât să încercăm să alegem între ele... | Afișat de 22214 ori. |
| Preț raft: | 22.50 RON | |
Reducere: | 90% | Preț site: | 2.25 RON
* | |
Contact
|
1. Călătoria
devenirii umane
Omul este singura ființă conștientă de pe Pământ; aceasta este gloria și
totodată agonia lui. Depinde de tine dacă va fi glorie sau agonie. Conștiința este o sabie cu două tăișuri. Ti s-a dat ceva atât de valoros, încât nu știi ce să faci cu acesta; e aproape ca o sabie în mâinile unui copil. Sabia poate fi mânuită corect, poate proteja, dar poate deopotrivă răni. Orice lucru care poate deveni o binecuvântare poate deveni și un blestem; depinde de cum îl folosești.
*
Te-am auzit spunând că viața în sine e foarte plină,
îmbelșugată, binecuvântată prin urmare, ce anume face ca o persoană să fie
nefericită?
VIAȚA E PLINĂ, viața e binecuvântată, însă omul a pierdut
contactul cu viața. A devenit prea conștient de sine. Acea conștiință de sine
funcționează ca o barieră: rămâi în viață, dar nu cu adevărat viu. Conștiința
de sine este boala.
Păsările sunt fericite, copacii sunt fericiți, norii și
râurile sunt fericite, dar nu au conștiință de sine. Ele sunt pur și simplu
fericite. Nu știu că sunt fericite.
Buddha e fericit, Krishna e fericit, Hristos e fericit,
dar ei sunt conștiență pură. Sunt fericiți, dar nu știu că sunt.
Există o asemănare între natura inconștientă și ființele
supraconștiente. Natura inconștientă nu are sine, iar ființele supraconștiente,
de asemenea. Omul se află exact la mijloc. Nu mai e un animal, un copac, o
piatră, dar nu e încă nici un buddha. Suferința vine din poziția intermediară.
Chiar ieri mi-a scris cineva într-o scrisoare: Osho, nu
vreau să devin un călugăr sannyasin, nu vreau să devin supraom, ca Buddha sau
Hristos. Vreau doar să devin om. Ajută-mă să devin doar om.
Acum, acesta e un scop prea ambițios și e imposibil. A fi
doar om e imposibil. Încearcă să înțelegi asta. Deoarece aceasta înseamnă că
spui: Lasă-mă să rămân doar procesul, la mijloc. Omul nu e o stare, omul e
doar un proces. De pildă, dacă un copil spune: Nu vreau să devin tânăr, nu
vreau să devin bătrân. Lasă-mă doar să rămân un copil este oare posibil?
Copilul devine deja un tânăr, merge pe această cale.
Copilăria nu e o stare; nu poți rămâne în ea, nu te poți
agăța de ea, este un proces. Copilăria deja trece, tinerețea deja vine. Și la
fel trece și tinerețea; oricât de mult ai încerca să rămâi tânăr, eforturile
tale sunt sortite eșecului, pentru că tinerețea este deja transformată în
bătrânețe.
Ceri să rămâi doar uman ceri imposibilul. Ești prea
ambițios. Poți să devii un buddha, asta e mai simplu. Poți să devii un zeu,
asta e mai simplu. Dar să zici că vrei doar să rămâi uman, asta e imposibil,
pentru că umanitatea este doar o trecere, un parcurs, o călătorie, un
pelerinaj. E un proces, nu o stare. Nu poți rămâne uman. Dacă încerci prea mult
să rămâi uman, vei deveni inuman. Vei începe să dai greș. Dacă nu înaintezi,
vei începe să aluneci înapoi... dar va trebui să mergi undeva. Nu poți rămâne
pe loc.
Să fii om înseamnă pur și simplu să fii pe cale să devii
un zeu, nimic altceva. Dumnezeu e țelul. A fi uman e călătoria, calea. Calea nu
poate fi niciodată permanentă, nu poate deveni eternă. Altfel, ar fi prea
obositoare. Atunci scopul nu va fi niciodată atins, iar tu vei fi doar în
călătorie, în călătorie, în călătorie.
Să speri înseamnă să fii uman. Însă să speri înseamnă să
speri să treci dincolo. Să speri înseamnă să dorești ce se află dincolo. Să
speri înseamnă să speri să depășești obstacolele, să transcenzi. Aceasta este
cu adevărat starea unei ființe umane ea depășește mereu piedici, merge, merge
mai departe... țelul e altundeva.
Persoana care a adresat întrebarea trebuie să fie o persoană
frumoasă, de fapt pregătită pentru stadiul sannyasa dar nu înțelege ce spune.
Omul e nefericit pentru că omul trebuie să fie nefericit.
Nu e defel vina ta, nu e ca și cum ai fi făcut vreo
greșeală. Să fii om înseamnă să suferi, pentru că a fi om înseamnă să fii la
mijloc nici aici, nici acolo, suspendat în Purgatoriu. Suferința se naște din
tensiune.
O casă este pierdută casa în care păsările încă mai
cântă, animalele încă se mai mișcă, copacii încă mai înfloresc Grădina
Edenului. Acea casă este pierdută. Adam a fost dat afară; Adam a devenit om.
Când Adam se afla în Grădina Edenului, era un animal; nu era un Adam. nu era un
om. Dumnezeu l-a alungat din grădină. Din chiar acea expulzare a fost zămislită
umanitatea.
Omul este izgonit dintr-o casă pentru a putea căuta o
altă casă mai mare, mai înaltă, mai încăpătoare. mai impozantă. O casă e
pierdută. există o nostalgie după ea; omul vrea să devină animal. Acea Grădină
a Edenului este foarte greu de uitat; era atât de frumoasă. Există momente în
care devenim asemenea unui animal în accesele de furie intensă. în momentele
de violență, în război, devenim asemenea animalului. Aceasta este plăcerea
stării de furie.
De ce te simți atât de fericit când ești furios? De ce
simți un asemenea val de energie când distrugi ceva? De ce în vremuri de război
oamenii arată mai radioși, mai sănătoși, mai ageri, mai inteligenți? ca și
cum viața nu mai e plictisitoare. Ce se întâmplă? Omul decade. Chiar și numai
pentru câteva zile, pentru câteva luni, omul este iarăși un animal. Atunci uită
de lege. uită de umanitate. uită de orice dumnezeu. Atunci renunță pur și simplu
la conștiința de sine, devine inconștient și omoară. ucide, siluiește totul e
permis în război. De aceea omul are permanent nevoie de război. Altfel, omului
i-ar fi greu să trăiască.
Omul devine un bețiv, devine un dependent de droguri.
Prin droguri. omul încearcă să-și recupereze casa
pierdută. paradisul pierdut. Când te afli sub influența LSD-ului, te reîntorci
în Grădina Edenului pe ușa din spate. LSD este portița dosnică de acces în
Grădina Edenului. Viața pare iarăși psihedelică, viu colorată; copacii sunt din
nou luminoși, așa cum trebuie să le fi părut lui Adam și Evei, așa cum trebuie
să fie acum pentru păsări și tigri și maimuțe. Verdele are în el o
luminozitate. Totul arată foarte frumos. Nu mai ești uman, ai decăzut. Ți-ai
obligat ființa să decadă; de aceea băuturile alcoolice și drogurile sunt extrem
de atrăgătoare. încă din zorii istoriei umane. omul a fost în căutare de
droguri. în Vede sunt numite soma, iar acum li se spune LSD, dar nu e un lucru diferit.
Uneori a fost ganja, bhang, acum e marijuana și alte lucruri, dar e același joc străvechi.
Din punct de vedere chimic. e posibil să decazi, dar nu
te poți întoarce cu adevărat. Nu există cale întoarsă, timpul nu o permite.
Trebuie să mergi pur și simplu înainte.
Nu te poți întoarce în timp. Marșarierul nu există.
Când Ford a construit prima lui mașină, aceasta nu avea
marsarier. Abia mai târziu si-au dat seama că era foarte greu să te întorci
acasă. Trebuia să faci ocoluri mari, să parcurgi kilometri inutili; abia după
aceea te puteai întoarce. Apoi marșarierul a fost adăugat o idee venită mai
târziu. Dar pentru călătoria prin timp nu există marșarier; nu poți face
drumul înapoi.
Omul a visat la asta, a avut fantezii despre asta. Există
povestiri științifico-fantastice în care omul se poate
Pag. 21 25
A apărut în: 2014-05 |
Fii primul care își spune opinia! |
 | Articole de același autor,
Osho: |  | |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
 | EMOȚIILE Cum ne putem elibera de mânie, gelozie și teamă |
|
|
|
|
|
|
 | Farmacie pentru suflet Lucruri simple pe care le puteți face pentru a evita neplăcerile vieții de zi cu zi: 101 metode |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
 | Tao Absolut calea subtilă către iubire, fericire și adevăr |
|
|
 | Tao rostit Comentarii asupra unor fragmente din Tao Te Ching |
|
 | Tao trăit Comentarii asupra unor fragmente din Tao Te Ching |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Cele mai noi cărți ADEVĂR DIVIN
|
Noutăți pe site
|
Retipăriri
| |
|
 |
|
 |
|