Dimensiunea PSI (volumul 1) :. Ovidiu-Dragoş Argeşanu :. PRO DAO :. Editura Adevăr Divin (Detalii)

Dimensiunea PSI (volumul 1)
Interviuri televizate

Pelerinajul este calea noastră către Dumnezeu, calea către un loc sfânt situat în planul material, în lumea noastră materială…

• Ovidiu-Dragoş Argeşanu

Autor: Ovidiu-Dragoş Argeşanu

Editura: PRO DAO

Afişat de 21902 ori.

Cotaţie articol: excelent (5/5; 3 voturi)
Neinspirat	Mediocru	Mediu	Bun	Excelent

	•Preţ raft:	30.00 RON

	•Reducere:	10%
	•Preţ site:	27.00 RON *
	Momentan indisponibil(ă)! În prezent nu cunoaştem dacă şi când acest produs va fi în stocul nostru. Puteţi însă să faceţi precomandă şi astfel veţi fi anunţat(ă) atunci când acesta devine disponibil. Pentru aceasta trebuie să fiţi autentificat(ă).

Contact

Descriere

Cuprins

Fragmente

Condiţii de livrare

DIMENSIUNEA TERAPEUTICĂ ŞI SPIRITUALĂ A PELERINAJELOR

PARTEA 1

Dată postare: 04.11.2012

M (moderator)
DAO (dr. Ovidiu-Dragoş Argeşanu)
AS (părintele Adrian Singurov)

M: Bună seara şi bine v-am găsit la o noua ediţie a Dimensiunii PSI. În această seară vom aborda o temă inedită, şi anume dimensiunea spirituală şi terapeutică a pelerinajelor.

Vom dezbate această temă alături de invitaţii noştri: părintele Adrian Singurov şi domnul doctor Ovidiu-Dragoş Argeşanu.

Bună seara! Haideţi să începem cu o întrebare scurtă: ce sunt pelerinajele?

AS: L-aş ruga pe domnul doctor să înceapă.

M: Domnul doctor!

DAO: Acum depinde despre ce pelerinaje vorbim pentru că pelerinajul poate însemna multe. Pelerinajul presupune un drum iniţiatic către ceva. Bineînţeles că noi, fiind ortodocşi, asociem ideea de pelerinaje cu valorile spirituale ortodoxe – adică sfinţi ortodocşi, preoţi ortodocşi, Mormântul Sfânt, locuri sfinte care fac parte din tradiţia şi spiritualitate a ortodoxă. Dar locuri de pelerinaje sunt multe. De exemplu, la nigerieni unde o parte a populaţiei este musulmană, iar alta ortodoxă, statul dă voie, adică plăteşte pelerinajul ortodocşilor la Mormântul Sfânt şi pelerinajul mus ulm anilor la Mecca – tot pelerinaj este.

Atâta timp cât locul la care ajunge un om, un trăitor care îşi pune problema pelerinajelor, este un loc sacru. Deci pelerinajul este, de fapt, o cale către un loc sacru – către un munte sfânt, un lac sfânt, către un izvor sfânt, către un portal, către ceva sfânt. De fapt, pelerinaj – în opinia mea – înseamnă calea noastră către Dumnezeu, în speţă, în cazul de faţă, bănuiesc că vă referiţi la calea către un loc sfânt situat în planul material, în lumea noastră materială.

AS: Bineînţeles că definiţiile Bisericii sunt astfel încât oamenii să le priceapă mai uşor – definiţiile sunt clare, concise. Pelerinajul într-adevăr este un drum, o cale către un loc sfânt sau către sfinte moaşte, către sfinţi, şi pe care noi l-am împărţit în trei categorii.

În funcţie de locul în care merge pelerinul – când merge către un loc sfânt întotdeauna noi spunem şi avem o atitudine de preacinstire către sfinţi. Faţă de Maica Domnului noi avem o atitudine de venerare, şi atunci mergem în pelerinaj către locurile în care a fost Maica Domnului, către mormântul Maicii Domnului, către icoane făcătoare de minuni ale Maicii – avem o atitudine de venerare. Apoi, către locurile sfinte, unde chiar Dumnezeu a păşit, avem atitudine a de adorare şi pelerinajul intră în altă categorie.

Biserica însoţeşte întotdeauna drumul pelerinului prin preoţi, binecuvântează întotdeauna pelerinajul, el nu este definit ca pelerinaj dacă nu are un început, un punct B de unde porneşte pelerinul către un punct C.

Binecuvântarea preotului şi a Bisericii îi deschide calea pelerinului către un drum interior – într-adevăr iniţiatic, cum spune domnul doctor. Acest drum deschis către lumea lui Dumnezeu, către stihii - cum spunea Noica, Lumea stihiilor – este un drum interior de regăsire, un drum de reîntoarcere pentru că noi prin pelerinaje înţelegem întreaga viaţă a noastră şi locul unde ajungem este un punct terminus. Dacă în sinergie pelerinajul este o lucrare sfântă şi este lucrarea lui Dumnezeu şi a omului, niciodată nu poţi face un efort numai tu ca om – fiinţa umană nu este autonomă, fiinţa umană nu poate lua decizii prin propria persoană. Noi suntem nişte vase, vase pe care le umple fiecare depinde cu ce?

DAO: Şi atunci unde este liberul-arbitru?

AS: Eram sigur că domnul doctor va pune problema asta. Liberul-arbitru este atunci când alegi cu ce sa fii umplut – cu Dumnezeu sau cu întuneric.

DAO: Corect!

DAO: Bun, dar asta înseamnă că îmi exclude mie capacitatea de a raţiona – ca să mă văd pe mine ca un vas fără nici o capacitate intelectuală, ci doar cu ce mă umple Dumnezeu, înseamnă că sunt o chestie inferioară.

AS: Intelectual – e foarte bine că am subliniat!

DAO: Păi, intelectual! Dumnezeu m-a dotat cu o gândire pe care El mi-a dat-o, pe care eu trebuie să învăţ să o folosesc. Etapele copilului sunt: se naşte – instinctual, nu ştie decât să sugă şi să facă caca; după care începe să se bucure, să simtă, să recunoască, să iubească, să aibă plăceri, neplăceri şi mai târziu începe să raţioneze. Deci raţiunea este superioară simţirii, pentru că, altfel, am învăţa mai întâi să raţionăm şi apoi să avem instincte.

Faptul că Biserica, la un moment dat, îngrădeşte gândirea este greşit pentru că gândirea este cel mai important lucru care este dat omului, este superioară – nu gândim cu picioarele, gândim cu capul: cap, suflet, sex, nu invers. Problema este că noi trebuie să învăţăm să folosim gândire a, iar pelerinajul ne ajută să ne folosim gândire a în Dumnezeu. Corect!

AS: Prin ceea ce spune domnul doctor aşa este! Aşa spune şi Biserica: avem raţiune, sentiment şi voinţă. Dar astea trei împreună lucrează în pelerinaj, pentru că nu sfinţim doar sufletul ci şi trupul în acelaşi timp şi duhul – căci sunt trei entităţi. Apostolul Pavel nu a spus trup şi suflet, a spus „să fie întregi în voi, a spus şi duhului, şi sufletului, şi trupului vostru.” Acestea trei împreună se sfinţesc în timpul pelerinajului. E foarte corect! Dar raţiunea este deasupra, într-adevăr!

DAO: În dogmatică de ce este trecut doar trupul şi sufletul? De ce nu apare şi spiritul sau duhul?

AS: E acelaşi lucru.

DAO: Sufletul nu e acelaşi lucru cu duhul.

AS: Nu este.

DAO: Sufletul este scânteia divină. Perfect, şi atunci omul e o trinitate.

AS: Fiindcă e mai simplu să spui că omul este o fiinţă dihotomică.

DAO: Pe mine nu mă interesează să spun că o fiinţă este dihotomică dacă ea nu este dihotomică. Ea este o trinitate, este făcută după chipul şi asemănarea lui Dumnezeu – deci, automat este o trinitate. Nu are cum să fie o dualitate pentru că atunci şi Dumnezeu ar fi o dualitate.

AS: Pentru că sunt foarte multe învăţături şi dogme care se dau la anumite perioade ale omenirii şi care se dau pentru anumite categorii de oameni.

DAO: E adevărat, dar ştiţi, până şi asta este greşit! Pentru că a mă exclude pe mine pentru că nu sunt preot de o anumită cunoaştere, pentru că Biserica consideră că eu nu sunt pregătit să o primesc, asta înseamnă că mă opreşte de la evoluţia mea spirituală. Or, eu vă spun un adevăr – pot pune un adevăr pe toate tarabele, cel mai mare adevăr, nu pe care îl deţin eu, pot pune numele lui Dumnezeu pe toate tarabele că nu va rezona nimeni cu el, decât dacă cineva a ajuns la nivelul la care să rezoneze cu el. Iar asta cum că nu spun oamenilor adevărul pentru că i-aş sminti e o prostie.

Ştiţi ce spunea Ifas Levi – a fost un preot catolic şi a fost excomunicat – evident, că de-aia îmi place de el! Şi a zis aşa: „Nu vă temeţi, adevărul va fi întotdeauna ascuns celor răi şi celor proşti”. Şi asta e un adevăr. Şi nu ai ce să faci pentru că un adevăr, cu cât este mai sus, dacă eşti rău, nu îl poţi accesa. A-ţi fi teamă să spui adevărul este greşit!

AS: Depinde. Nu este greşit. Iisus nu a vorbit niciodată direct, a vorbit în parabole pentru că accesa conştientul omului.

DAO: O secundă. Corect, a vorbit în parabole. De ce? A vorbit în parabole pentru că El, iniţial, venise pentru copiii, pentru fiii pierduţi ai lui Israel, nu venise pentru toţi oamenii. El a zis de la început: „Oare se cade ca pâinea pe care am venit să o dau oamenilor să o dau câinilor?” Deci, El nu venise pentru câini, ci pentru mântuirea poporului lui Israel, pentru cei 144 000 de aleşi. Şi după ce a văzut credinţa samaritencei, a sutaşului, a celor care L-au recunoscut, a celui de-al zecelea lepros care s-a întors şi i-a mulţumit, abia atunci l-a sfătuit pe apostoli să se ducă să dea credinţa la neamuri. Înainte, nu. Înainte era: „Duceţi-vă şi căutaţi oile pierdute ale lui Israel”.

M: Ce contraargumente aveţi în ceea ce spune?

AS: Nu am cum să-l contrazic. Întotdeauna există o diplomaţie: când un om are o părere şi noi nu suntem de acord cu el, poţi spune că îl poţi completa, nu că îl contrazici.

Ideea este că Biserica spune în felul următor: omul trebuie ajutat să se mântuiască. Văd o singură pildă scurtă şi cuprinzătoare. Un pateric este un premiant care le umbreşte pe toate celelalte. Este vorba despre un duhovnic, un părinte care se ruga în mănăstire, avea o vârstă înaintată şi, de când se ruga el, apăreau întotdeauna doi îngeri. Acest părinte – fiindcă aşa îl învăţa Biserica – nu se uita la ei, îi ignora ca să nu cadă în mândrie, dar rugăciunea lui era de foc. Părintele nu ştia că acea carte din care se ruga el era eretică. Dumnezeu, în pronia Lui, a făcut în aşa fel încât să nu îl tulbure pe părinte, a trimis un diacon în acea mănăstire să se pregătească pentru Academia Teologică din Constantinopol – acesta era tânăr şi făcea practică. Acest părinte (diaconul) era foarte învăţat şi l-a văzut pe părintele mai bătrân şi tot din diplomaţie – în această înţelepciune pe care ţi-o dă şi harul şi rugăciunea probabil – s-a uitat la el, s-a apropiat şi i-a zis: „Părinte ... [ ... ] Bineînţeles că dvs. ştiţi că Mântuitorul are două firi... [ ... ] Dvs. ştiţi lucrurile astea, dar mă bucur că suntem împreună!” Şi în felul acesta, fără să îl contrazică, i-a explicat [ ... ] învăţătura adevărată.

Părintele, când şi-a dat seama ce se întâmplă cu el, a fugit imediat în cameră, s-a rugat cu lacrimi, aşa cum se ruga el, şi au

Pag. 5 – 9

A apărut în: 2014-01

Fii primul care îşi spune opinia!

e-Mail-ul dvs.

Numele dvs.

Mesajul:

	Bun venit! ( Autentificare \| Înregistrare )

www.FotoMars.ro