Învăţăturile toltece, vol. I :. Théun Mares :. Corb Alb :. Editura Adevăr Divin (Detalii)

Învăţăturile toltece, vol. I
Întoarcerea luptătorilor

Învăţăturile toltece nu sunt proprietatea unui singur om sau a unui anumit grup de oameni, ci sunt moştenirea comună a întregii omeniri.

• Theun Mares

Autor: Théun Mares

Editura: Corb Alb

Afişat de 22457 ori.

Cotaţie articol: Nespecificat (0/5; 0 voturi)
Neinspirat	Mediocru	Mediu	Bun	Excelent

	•Preţ raft:	52.50 RON

	•Reducere:	31%
	•Preţ site:	36.22 RON *

Contact

Descriere

Cuprins

Fragmente

Condiţii de livrare

În viaţa de zi cu zi, omul în mod constant interacţionează emoţional cu lumea din jurul său. Această interacţiune este posibilă doar datorită percepţiei; adică, percepţia este motivul pentru răspunsurile emoţionale în orice situaţie dată. Aceste emoţii stârnesc anumite gânduri, şi este interrelaţionarea dintre răspunsurile emoţionale şi gânduri cea care determină acţiunea pe care omul o va face (n. tr.: întreprinde).
    Răspunsurile emoţionale sunt cauzate de impulsurile electromagnetice generate de actul de a percepe. Trebuie să ne reamintim că, atunci când un om îşi aliniază câmpurile de energie cu cele din afara coconului său, are loc percepţia. Aceasta în fapt înseamnă următoarele: conştienţa observatorului configurează impulsuri electromagnetice primare, care sunt apoi transferate către cel observat prin câmpurile de energie cu ajutorul impulsurilor electromagnetice ce constituie câmpurile. Aceasta este oarecum similar cu modul în care electricitatea este condusă prin mişcarea electronilor. Evident, cel observat va percepe observatorul simultan în acelaşi mod. Când impulsurile iniţiate atât de observator cât şi de cel observat se întâlnesc, se amestecă şi interacţionează pentru a configura impulsuri secundare. Aceste impulsuri secundare, ce sunt trimise înapoi atât observatorului, cât şi celui observat, prin câmpurile de energie, sunt ceea ce omul interpretează ca emoţie.
    În mod normal, procesul implicat în percepţie nu provoacă deloc rău, dar dacă răspunsurile emoţionale generate sunt suficient de puternice sau violente, unele dintre fibrele din interiorul câmpurilor de energie pot fi dislocate. Cu alte cuvinte, fie observatorul îşi pierde o parte din fibrele sale către cel observat, fie invers, sau fiecare dintre cei doi poate moşteni o parte din fibrele celuilalt. Modul exact în care are loc această dislocare este prea complex pentru a fi explicat aici. Este suficient să spunem că emoţia poate provoca schimbarea permanentă a câmpurilor de energie ale unei persoane, fie prin epuizarea a o parte din tăria lor anterioară, fie prin poluarea lor prin adăugarea de forţă din exterior.
    Deoarece omul obişnuit are un punct de asamblare fix, el se limitează la utilizarea unui singur grup de câmpuri de energie. Prin urmare, este evident că de-a lungul timpului câmpurile de energie pe care le foloseşte devin din ce în ce mai „uzate" şi poluate (n. tr.: „uzate" referindu-se la fibrele de energie). Aceasta este explicaţia tehnică a efectelor condiţionării sociale şi, pe măsură ce această deteriorare continuă, şi percepţia însăşi devine din ce în ce mai impură şi fără acurateţe. Astfel, sarcina ucenicului este de a „purifica" câmpurile sale de energie, în primul rând, prin expulzarea tuturor fibrelor străine din interiorul coconului său, şi în al doilea rând, prin recăpătarea fibrelor proprii pe care le-a pierdut.
    Deşi toate acestea par a fi foarte obscure şi mistice, însăşi ştiinţa convenţională nu este chiar atât de departe de a înţelege unitatea vieţii. Viaţa este în esenţă o reţea de forţe electromagnetice interconectate, interactive şi interdependente, şi orice se întâmplă, chiar şi cu cea mai minusculă componentă a reţelei, are efect asupra întregii reţele. În cadrul acestei matrice de forţă există un flux continuu de mişcare pe măsură ce energia este transferată de-a lungul şi între curenţii electromagnetici care formează reţeaua. Nu este scopul acestei cărţi să explice relaţia omului cu universul, dar cel puţin o explicaţie sumară este necesară pentru a înţelege conceptul de transfer sau dislocare de energie.
    Tot ce se poate face în această carte este a descrie extrem de simplificat acest proces. Pierderea fibrelor sau recăpătarea fibrelor nu înseamnă a avea de-a face cu particule proprii personale, ci mai degrabă a avea de-a face cu ceea ce se numeşte ajustare. Cu alte cuvinte, atunci când un luptător recapătă fibrele pierdute către o altă persoană, el nu redobândeşte literalmente fibrele pierdute de la persoana în cauză, ci doar ia fibrele necesare din reţea. Această acţiune aruncă în mod natural reţeaua în dezechilibru şi, pentru a-şi restabili propriul echilibru, reţeaua, la rândul, ei recapătă acele fibre de la persoana care le luase de la luptător. La fel se întâmplă chiar dacă luptătorul trebuie să recapete fibre de la o persoană decedată, deoarece aceste fibre sunt energie pură şi, ca atare, nu sunt legate de timp şi spaţiu. La fel, atunci când un luptător expulzează fibre străine, el le ejectează pur şi simplu în reţea, iar reţeaua, la rândul ei, le va restabili la locul de unde aparţin cu adevărat.
    Pentru a realiza acest lucru, ucenicul trebuie să recapituleze fiecare experienţă pe care a avut-o vreodată, până în cel mai mic, până în ultimul detaliu. Atunci când se confruntă pentru prima dată cu această sarcină aparent herculeană, fiecare ucenic se simte copleşit total, însă nu este chiar atât de imposibil pe cum pare.

În toate chestiunile spirituale şi materiale învăţaţi să vă asculţi inima, deoarece pe calea cu o inimă toate se relevă, se arată clar. Uneori, mintea raţională poate alege să fie confuză pentru a evita o problemă spinoasă sau pentru a camufla un motiv ascuns, dar inima este incapabilă de orice altceva în afară de completă sinceritate. Dacă vă urmaţi inima, nu vă puteţi păcăli singuri şi nici altcineva nu poate trage voalul peste ochii voştri. Semnul adevăratului prieten şi al adevăratului învăţător este faptul că aceştia susţin interdependenţa, interacţiunea şi interrelaţionarea vieţii. Aceştia sunt oamenii care lucrează pentru unitate mai degrabă decât pentru separare şi care caută să iubească mai degrabă decât să urască.
    În călătoria voastră învăţaţi să distingeţi cu claritate între informaţia inutilă şi învăţăturile adevărate. Adevărata cunoaştere şi putere nu pot apărea decât din experienţa-trăirea practică din viaţa voastră de zi cu zi. Dacă sunteţi victimizaţi la serviciu de un şef care este un tiran meschin, cu ce vă ajută să ştiţi că există două rase diferite de oameni care trăiesc pe Marte? Sau dacă simţiţi minunate senzaţii de zbor în timp ce meditaţi, cum vă va ajuta acest lucru să scăpaţi de un tâlhar ţicnit dacă vă atacă pe stradă? Adevăratul învăţător care are ceva de oferit, invariabil va împărtăşi învăţături care pot fi puse în practică în viaţa voastră de zi cu zi. În viaţa voastră de zi cu zi aveţi nevoie de cunoaştere şi putere, nu pe munte sau în deşert. Dacă e să se întâmple ceva, veţi avea nevoie exact în acel moment, atât de abilitate în acţiune, cât şi de putere; prin urmare, nu veţi avea timpul necesar ca mai întâi să meditaţi pentru a vă putea aduna puterea.
    Mai devreme am spus că a trecut timpul pentru a rămâne muţi, iar în acest sens am un singur mesaj de final. În această epocă de speculaţii constante, adevărul privind aşa-numitul sfârşit al lumii şi conceptele de rai şi iad ar trebui dezvăluite. Aceste concepte profită de minţile multor oameni, adesea generând în ele teamă şi confuzie.
    Pentru început, să ştiţi că în spatele scenei stă Observatorul Tăcut, Spiritul lui Atl, înconjurat de micul, dar puternicul Său grup de ajutoare - Aceia pe care toltecii au ajuns să-i cunoască şi să-i iubească drept Protectorii Rasei. Nevăzute şi necunoscute pentru umanitate, aceste fiinţe trudesc zi şi noapte, renunţând la odihnă şi chiar la propria Lor libertate astfel încât să ţină sus lumina pentru ca umanitatea să poate reuşi în marea provocare cu care se confruntă în acest moment.
    Atl nu este Dumnezeul creştinilor şi nici Hristos sau Buddha sau Krishna sau Mahomed sau vreo zeitate a omenirii. Toltecii nu pretind că ştiu cine este Dumnezeu cu adevărat şi preferă să lase acest concept teologilor lumii. Tot ce putem spune cu certitudine este că Atl nu este o fiinţă mistică ce îşi petrece timpul ascultând rugăciuni, ci o fiinţă foarte reală, pe care toltecii au ajuns să o cunoască treptat şi secvenţial de-a lungul unei vaste perioade de timp. Nu este treaba toltecilor să încerce să-i divulge adevărata identitate, dar se poate spune că, în Biblia Creştină, El este Cel la care se face referire ca „ Melchisedec, Regele dreptăţii şi al păcii, care este fără tată, fără mamă, fără descendenţi, neavând nici început al zilelor, nici sfârşit al vieţii"1. Este El cel la care se referă toltecii ca Domnul Lumii, fiinţa în Care trăim şi ne mişcăm şi avem fiinţa noastră.
    În lumile nevăzute, Atl a dezlănţuit mari forţe ale universului şi, deşi umanitatea în general încă nu este conştientă de acest fapt, omenirea se află în mijlocul unei lupte care a fost deja pornită. Prăbuşirea comunismului, demolarea Zidului Berlinului, schimbările politice din Africa de Sud, presiunea asupra economiei mondiale, sunt doar câteva exemple ale luptei ce se desfăşoară. În următorii câţiva ani, schimbări vaste şi irevocabile vor mătura planeta. Omul fie se va deplasa cu aceşti curenţi puternici, fie va fi scufundat sub ei - alegerea este a lui. Este destinul omului de a avea cunoaştere şi de a folosi şi exercita puterea, dar nu există altă modalitate de a dobândi puterea decât de a o revendica şi (re)căpăta. Din acest motiv, Atl a angajat omenirea în această luptă – acesta este darul Lui de putere pentru umanitate, dar omul va trebui să-şi revendice darul.
    Toltecii sunt în slujba Spiritului lui Atl şi a ajutoarelor Sale şi, în acest moment important din istoria umanităţii, suntem pregătiţi să ne aducem aportul în orice fel ar fi necesar. Aceasta este ora de putere a umanităţii, o provocare cu care omul trebuie să se confrunte singur şi fără ajutor, dacă vrea ca darul său nu se diminueze sau distrugă. În consecinţă, Atl rămâne în mod intenţionat retras şi a interzis chiar şi Protectorilor Rasei să ajute sau să intervină. Totuşi, pentru că suntem membri ai rasei umane, toltecii, împreună cu toţi ceilalţi bărbaţi şi femei cu bunăvoinţă, au primit frâu liber pentru a ajuta oricum este posibil.
    Lupta menţionată mai sus este în legătură cu aşa-numitul sfârşit al lumii, dar nu în sensul în care acest concept este înţeles în mod normal. Trebuie să fie şi va veni un sfârşit al acestei sminteli umane care nu numai că distruge omul şi creaturile care împărtăşesc planeta cu el, ci distruge şi planeta însăşi.

A apărut în: 2021-01

Fii primul care îşi spune opinia!

e-Mail-ul dvs.

Numele dvs.

Mesajul:

	Bun venit! ( Autentificare \| Înregistrare )

www.FotoMars.ro