Anastasia – cartea întâi

 Cum de neobișnuită este această eremită, cât sunt de ciudate viziunile ei asupra omenirii, asupra modului de viață pe care o duce umanitatea contemporană; sunt caracteristicile povestirii făcute de către Megre într-un limbaj care nu are nici pe departe pretenția de a fi literar. Autorul, care nu are nici-o cunoștință în arta scrierii, se regăsește împins de dorința de a face cunoscută lumii filozofia Anastasiei și scrie o cărțulie care mai de apoi devine un adevărat fenomen. Înțeleasă și citită, reușește să-și croiască într-un mod cu totul misterios o cale a sa proprie.