Prezentarea cărtii
într-o radiografie a convertirilor de excepție, numele lui Klaus
Kenneth, autorul volumului autobiografic Două milioane de kilometri în
căutarea Adevărului (Ed. Agnos, Sibiu, 2009), e unul pe care nu îl poți
ignora. De mic copil, Klaus intră într-un infernal malaxor al satanei.
Nedorit de părinți, Klaus pribegește, nopți de-a rândul, prin cimitire,
apoi baruri de noapte, locuri și locuiri infame. Prins într-o capcană
debordând de ocultism și magie, Klaus se refugiază cel mai adesea în
muzică, alcool, sex și droguri. La un moment dat ia drumul Indiei,
Tibetului, Mexicului, Americii de Sud, Columbiei, în căutarea unui
nedefinit Adevăr. Pribegește 12 ani în Tibet, dintre care trei ani și
jumătate îi petrece într-o mănăstire budistă. Reușește, prin meditație
și invocarea zeităților păgâne, să leviteze, să se refugieze în
călătorii astrale, să se facă invizibil, uzitând, nu de puține ori, de
aceste puteri pentru a-i domina pe creștini. Vreme de 40 de ani, Klaus
Kenneth face nu mai puțin de două milioane de kilometri, pentru a găsi
Adevărul. În urmă cu 30 de ani, prin întâlnirea cu Fericitul Sofronie de
la Essex, se convertește la Ortodoxie.
Volumul cuprinde o serie de interviuri realizate în perioada
șederilor sale în România, o țară pe care Klaus a îndrăgit-o ca pe
puține alte spații și în a cărei Ortodoxie se odihnește de fiecare dată
cu plus de drag. Sunt pagini care vin să prelungească jurnalul
autobiografic al celor Două milioane de kilometri. |