Viața dincolo de mormânt

Cu mii de ani în urmă omul nu era atât de știutor de cele ce se află în jurul lui și de legile care conduc materia. Trăia o viață simplă în mijlocul naturii, muncind din greu pentru a-și agonisi cele necesare traiului. Dar tocmai prin faptul că era lipit de natură avea mereu înaintea ochilor măreția muntelui, auzea vuietul codrilor, se îmbăta de splendoarea răsăritului soarelui și noaptea îl fascina bolta înstelată a cerului. Această nemărginire, această splendoare năștea in mintea lui întrebări și sufletul său descoperi mai târziu pe Autorul lor: o Forță infinită, o Voință infinită, o Înțelepciune infinită - Tatăl Ceresc, Creatorul a tot ce știm și nu știm, a ceea ce vedem și nu vedem. Înfrigurat, temător, plin de respect, își înălță el ruga către Cel Atotputernic, să-l lumineze, să-l apere, să-l ierte. Și așa secolele s-au înșirat și omul a intrat in legătură cu Puterile din spațiu și s-a bucurat in simplitatea cunoștințelor lui, de fericirea de a auzi vocea Cerului, de a fi povățuit, condus și ridicat la Lumină. Pe măsură ce omul se ridica în cunoașterea materiei și afla tot mai mult din legile care o conduc, cu cat viața lui se îndepărta de natură Îndreptându-se tot mai mult spre sate și orașe, cu cat traiul lui devenea mai abundent și mai luxos, cu atât mintea lui era mai distrată, pană când a pierdut complet contactul cu Cei ce conduc viața și ordinea in univers.

Acum înțelege sensul vieții terestre, necesitatea suferințelor de tot felul prin care învață și cunoaște pentru iluminarea spiritului său. După moartea fizică duhul se poate arăta rudelor, prietenilor, sau dacă e vorba de un om care a ajuns la starea de a se dedubla, de a-și părăsi corpul fizic, de a ieși in astral, atunci poate să se ducă la depărtări oricât de mari și să se arate unui prieten. În ambele cazuri spiritul atrage din atmosferă particule de materie fizică pe care le introduce în corpul său astral și astfel devine mai material, mai vizibil pentru prietenul său, pentru ochii săi fizici, carnali. În cazul in care persoana vizitată este un clarvăzător sau un lucid, atunci această materializare nu mai este necesară. Cazurile acestea sunt rare, dar omul căruia i s-a arătat o asemenea fantomă a unui prieten mort sau viu, crede că a fost înșelat de o iluzie optică, de o halucinație a creierului, și de cele mai multe ori - de rușine de a nu fi ridiculizat - nu spune la nimeni. Sunt împrejurări când oamenii - fără a avea darul lucidității și fără a fi la mijloc o materializare - totuși văd fantoma unui prieten. Aceste persoane au pentru un moment sistemul nervos foarte sensibil din cauza slăbirii corpului de vreo boală sau mare osteneală. Ei bine, această slăbire a fizicului da o libertate mai mare corpului astral, din care cauză el începe să funcționeze mai intensiv și omul devine pentru acele momente clarvăzător, lucid. Dacă o persoană are pe cineva drag într-o țară îndepărtată și se culcă cu gândul încordat, de exemplu la mama sa, în timpul nopții va pleca prin vehiculul astral spre mama sa și dacă aceasta este într-o stare de hipersensibilitate, va vedea câteva minute pe fiul său.