Așa cum filosofia tradițională s-a străduit să spună totul despre spirit
din perspectiva conștientului, filosofia inconștientului abordează
spiritul din perspectiva zonelor subliminale ale psihicului, mai
superficiale sau mai profunde (inconștient personal, inconștient
colectiv). Două îi sunt ideile structurante: „spiritul este impur” și
„există spirit inconștient”. Ambele pun în discuție două dintre axiomele
filosofiei tradiționale, și anume „spiritul este pur” și „conștiința
este consubstanțială spiritului”. În măsura în care reconsideră spiritul
dintr-o perspectivă unică, demersul meu regăsește vocația sistematică a
filosofiei, fără a urmări realizarea ei integrală. Cititorul se
întâlnește pe parcursul lecturii cu hermeneutica, estetica, filosofia
religiei, etica, filosofia științei – toate regândite din perspectiva
inconștientului. Vasile Dem. Zamfirescu
Dacă filosofia este spirit întors asupra spiritului (C. Noica), atunci
problema posibilității unei filosofii a inconștientului poate fi
reformulată în felul următor: se ocupă într-adevăr filosofia
inconștientului de spirit? Dacă un astfel de demers, alimentat, în cazul
prezentei cărți, de psihologiile abisale, ar reduce spiritul la
regiunea sufletului, atunci faptul că s-;ar intitula pretențios
„filosofia inconștientului” nu i-ar schimba natura. Cu alte cuvinte,
există în psihanaliză ca teorie a inconștientului pasaje care pot da
seama nepsihologist de spirit, de acel noi din fiecare eu, sau măcar
implicații care pot fi fructificate din această perspectivă? V.D.Z.
În „Orizont și stil”, prima secțiune a Trilogiei culturii, vom găsi
aprecierile definitive ale lui Blaga asupra psihanalizei și vom putea
urmări modul în care filosoful român înțelege să încorporeze în teoria
sa asupra culturii elementele din psihanaliză pe care le consideră
viabile. În același timp însă, Blaga, spirit creator, nu va ezita ca pe
canavaua unor idei preluate să brodeze țesătura originală a „noologiei
abisale”, prin care crede pe bună dreptate că aduce o contribuție la
dezvoltarea teoriilor abisale. Prin această includere a unor idei
psihanalitice în edificiul său filosofic, dar mai ales prin dezvoltarea
lor creatoare se singularizează cu adevărat Blaga, sub aspectul
relațiilor cu psihanaliza, în cultura română. V.D.Z.
|