pag. 90
Tipuri de minciuni
Există patru tipuri de minciuni – minciuni nevinovate, minciuni caritabile, minciuni răutăcioase și minciuni înșelătoare. Minciunile nevinovate fac parte din comportamentul nostru social și ne ajută să nu ne jignim reciproc aruncându-ne în față crudul și durerosul adevăr. Minciuna caritabilă este folosită de o persoană care vrea să-i ajute pe ceilalți. De exemplu, minciunile spuse de un fermier care îi ascundea pe evrei de naziști sunt mai degrabă un act de eroism. Pompierul care scoate un copil dintr-o mașină în flăcări și îi spune că părinții lui sunt teferi îl cruță pe copil, pe termen scurt, de traume. Aceeași situație se întâmplă și când doctorii își mint pacienții aflați pe patul de moarte, pentru a-i face să se simtă mai bine sau când le prescriu medicamente false, numite placebo. Minciuna înșelătoare este cea mai periculoasă, pentru că autorul are intenția de a face rău și de a-l pune în dezavantaj pe celălalt pentru a obține un beneficiu. Minciuna înșelătoare se împarte, la rândul ei, în două categorii - tăinuire și falsificare. În cazul tăinuirii, autorul nu minte propriu-zis, ci ascunde anumite informații. Acest tip de minciună este un act intenționat, nu un accident. Minciunile răutăcioase sunt spuse fie din răzbunare, fie pentru ca autorul să obțină un avantaj. Persoanele celebre, cum ar fi oamenii bogați, politicienii și actorii, sunt adesea țintele minciunilor răutăcioase care vizează câștigul material. Ziariștii care publică aceste minciuni au și ei de câștigat, aproape în aceeași măsură ca și rivalii celor înșelați în afaceri, politică sau showbiz. Minciunile răutăcioase sau împrăștierea zvonurilor sunt arme folosite frecvent în situațiile competitive. Cei care inventează minciuni răutăcioase intenționează să distrugă... |