Notificări sufletești de care trebuia să am
parte
Ca multe alte persoane, am perceput evenimentele din
viața mea ca fiind separate și fără conexiuni. Înainte de vindecarea mea
miraculoasă și neașteptată, îmi trăiam viața fără să fiu conștient de realele
conexiuni dintre a fi distrus și a fi întreg. Am putut să observ doar durerea
ce rezultase din lipsa mea de conexiune la sinele meu interior. Nu înțelegeam că
prin a fi zdrobit mi se oferise o oportunitate de a primi și de a fi împlinit.
Dar conform legii de întregire a Universului, rănile adânci
cauzate de căderea mea au creat o deschidere ce a făcut posibilă evoluția mea
transformațională și eliberatoare. Într-un final, am realizat că oricât de
zdrobit aș fi fost, cu atât deveneam mai deschis. Nivelul suferinței mele și
profunzimea cu care o simțeam erau direct proporționale cu nevoia de a fi
împlinit. Într-un final, căderea mea în agonie a fost elementul care a dat
naștere celei mai mari împliniri de care am avut parte.
Cum am descoperit că Totul este un Întreg
Multe doctrine sacre încearcă să ne facă să înțelegem
că suferința nu există fără un scop precis. Am auzit acest mesaj de mii de ori,
însă doar datorită momentului în care am avut parte de un miracol
superconștient am ajuns să înțeleg că suferința este o parte inseparabilă a
totalității, care include și vindecare, dar și renaștere.
Discuțiile despre momentele în care suntem înfrânți ne fac
să ne gândim la suferință. Dar, dintr-o perspectivă superconștientă, există un
atribut sacru al stării de înfrângere. Pentru ca noi să putem aprecia un astfel
de atribut, trebuie mai întâi să reușim să înțelegem că a fi înfrânt nu este un
punct final, ci o continuare. Viața este ca un râu care curge mereu înainte. În
fiecare moment al fiecărei existențe, dăm naștere unui „sine" aflat într-o
continuă dezvoltare. Pe măsură ce creștem, rupem bariere și trecem dincolo de
zona de confort, dincolo de pragul unei zone familiare. Ieșirea din zona de
confort către necunoscut poate să ne dezechilibreze, pentru că întotdeauna
există un tip de deteriorare.
Prin faptul că te obligă să renunți la orgoliu, starea de a
fi înfrânt aduce cu sine purificarea. Șterge orice urmă a voinței și lasă loc
doar sinelui real.
Atunci când orgoliul este lăsat deoparte, tot ceea ce rămâne
sunt sufletul, spiritul și inima. Deși poate să lase impresia unui final, să
fii înfrânt nu este o stare finală. De fapt, reprezintă o continuitate karmică
ce începe și continuă într-un mod circular, din nou și din nou, odată cu
fiecare nou început.
Nimic nu vine în ajutorul adevărului, așa cum o face
momentul în care ești la pământ. Te scapă de toate marile iluzii și lasă în
urmă doar o sinceritate complet dezgolită, ce taie până la os. Întunericul ce
pare să acompanieze aceste momente în care ești la pământ este doar un miraj
care cedează în fața unei lumini minunate. Înfrângerea completă te poate aduce
într-o stare unde te contopești cu adevărul.
Am considerat, în mod greșit, că atunci când m-am văzut ca
fiind înfrânt mă aflam la începutul sfârșitului. Mi-a luat ceva timp să înțeleg
că nu există finaluri și nimic nu moare, niciodată; pur și simplu, totul se
transformă.
A sosit timpul să ne revendicăm inimile. Ne
dorim cu ardoare să trăim experiența întregirii energiei și a înțelepciunii
iubirii, întregire reprezentată de inimă. Trebuie să învățăm să fim deschiși
către inteligența inimii, pentru că aceasta lucrează cu capacitatea de
întregire a Universului. Putem obține aceste lucruri doar trăind într-un spațiu
al unei conștientizări înalte, ce poate să facă iubirea cu adevărat posibilă.
Un exercițiu simplu pentru echilibrarea stării inimii
HeartMath ne învață o tehnică simplă, dar puternică,
ce se realizează doar într-un minut, numită Coerență Rapidă (HeartMath.com/quick-coherence-tehnique).
Și eu folosesc această tehnică și i-am învățat și pe unii dintre pacienții mei,
cei supuși unui nivel ridicat de stres, cum să o realizeze, de-a lungul anilor.
Este o tehnică ce reușește de fiecare dată să refacă și să echilibreze puterea
fluxului ce duce către inimă.
Coerența Rapidă constă în a respira de șase ori adânc și
lent, iar fiecare respirație trebuie să dureze cinci secunde, în timp ce
vizualizezi cum inhalația ajunge până la inimă. Atunci când inhalezi din inimă,
gândește-te la cineva sau ceva ce iubești foarte mult.
Este cu adevărat remarcabil cât de repede acest exercițiu
generează o putere mai mare a fluxului. Simte fluxul energiei generate și
folosește această tehnică atunci când te simți desincronizat.
Stări ale iubirii
Cea mai importantă stare pentru orice tip de putere
este iubirea. Deși nu există un tip de energie mai puternică decât iubirea,
acest lucru nu a fost nicicând înțeles mai greșit. Pentru ca noi să putem
deveni creatori de miracole, trebuie mai întâi să clarificăm felul în care
înțelegem iubirea, astfel încât să putem beneficia de puterea ei.
Acest proces începe mai curând, cu reidentificarea sinelui
sub formă de suflet, inimă și spirit, decât sub forma eului. Acest lucru dă
naștere unui proces ce ne poate ajuta să învingem disprețul de sine și să-l
înlocuim cu iubirea de sine. Este mult mai ușor să iubești un suflet, un spirit
sau/și O inimă, decât să iubești un ego. Odată ce această transformare va avea
loc la nivelul identității noastre, vom reuși mult mai ușor să ne iubim pe noi
înșine. Să reușim să ne iubim pe noi înșine este primul pas pe drumul spre
iubirea complet altruistă și, în ultimă instanță, iubirea eternă.
Iubirea nu este un subiect ușor de dezbătut. Pentru că are
legătură cu subiectul sănătății și a vindecării holistice, ajungem la concluzia
conform căreia cuvântul iubire poate avea o importanță semnificativă. Până la
urmă, e imposibil ca o persoană să fie împlinită și sănătoasă fără iubire, nu-i
așa? Îngrămădite pe rafturile mele stau 15 cărți ce explică felul în care
iubirea ne poate face să ne simțim împliniți și sănătoși. Am căutat în indexul
fiecărei cărți cuvântul iubire. Nici măcar una dintre ele nu conținea acest
cuvânt mult prea folosit, dar înțeles greșit.
Înțelesul profund al cuvântului iubire reprezintă cel mai
mare miracol dintre toate. Semnifică o stare de transcendență a ființei, ce dă
naștere celei mai înalte frecvențe a totalității forței vitale. |