Pustnicii nevăzuți ai Athosului – taina pustiei athonite

Renumele acestor monahi, sau mai bine-zis tradiția aceasta, se transmite de cel puțin 200 de ani, din generație în generație, nu numai în monahismul aghioritic, ci și în toată Ortodoxia. Asceții tainici se arată din când în când atât unor monahi, cât și unor creștini laici. De cele mai multe ori, ei fac profeții sau se adresează persoanelor cu care vorbesc, referindu-se concret la viața acestora.

Alții adaugă că acest grup de șapte pustnici nevăzuți nu numai că există și astăzi, dar că se completează de fiecare dată când moare unul dintre ei cu un alt monah aghiorit virtuos, care ajunge în locul lor de nevoință prin minune dumnezeiască, fiind astfel tot timpul în număr de șapte.

Tradiția mai spune că acești șapte (sau doisprezece) pustnici vor fi cei care vor săvârși cea din urmă Liturghie pe vârful Athosului, în bisericuța Schimbarea la Față a Mântuitorului, după care va fi sfârșitul lumii, adică cea de-a Doua Venire a Domnului Iisus Hristos.