Colesterolul crescut – un inamic invizibil

Colesterolul crescut din sânge este principalul factor de risc în producerea bolilor cardio-vasculare. Vorbind de colesterol, se poate face distincția între colesterolul "bun" și colesterolul "rău". Excesul de colesterol rău este cvonsecința unui stil de viață sedentar și a unei diete rafinate, bogată în grăsimi de origine animală și zaharuri simple, în timp ce colesterolul bun este asociat unui stil de viață sănătos și unei diete bogate în fibre vegetale și carbohidrați complecși.

CE ESTE COLESTEROLUL

În 1814, francezul Michel Eugene Chevreul descoperă compoziția chimică a grăsimilor, iar în 1816 izolează colesterolul.

Colesterolul este o componentă a sângelui de importanță vitală, cu funcții multiple. Element constitutiv al membranei tuturor celulelor și al tecii de mielină a nervilor, acesta este indispensabil în formarea sărurilor biliare, a vitaminei D și a hormonilor. Este extras din alimente (colesterolul „exogen”) și este sintetizat în ficat (colesterol „exogen”).

Foarte bogate în colesterol sunt: creierul (10%), glandele suprarenale (3%), pielea, splina, ovarele, globulele roșii. Transportul în sânge al colesterolului se realizează sub forma lipoproteinelor (LDL și HDL). Eliminarea se face în cea mai mare parte prin bilă (0,25 g pe zi), piele (0,2 g pe zi) și intestin.

Când colesterolul este în exces se acumulează în țesutul adipos, în lipomi, în calculii biliari și în plăcile de ateroscleroză sau ateroame. Acestea din urmă se formează prin depozitarea grăsimilor pe peretele arterelor și determină o contracție sau obstrucționare a canalelor vaselor de sânge.

CE REPREZINTÃ LDL SAU COLESTEROLUL „RÃU”

LDL (low density lipoproteins), denumite și colesterol „rău”, sunt proteine cu densitate scăzută care, atunci când sunt în exces, se depun pe pereții arterelor, ducând la apariția depozitelor de grăsimi. Cunoscute și sub numele de ateroame, depozitele de grăsimi determină contracția progresivă a canalului vaselor de sânge.

Valorile colesterolului-LDL (colesterolul rău) nu ar trebui să depășească 170 mg la 100 ml de sânge.

CE REPREZINTÃ HDL SAU COLESTEROLUL „BUN”

HDL (high density lipoproteins) sunt lipoproteine cu densitate înaltă, care desfășoară acțiunea de a proteja vasele arteriale, deoarece facilitează îndepărtarea colesterolului de pe peretele vasului de sânge spre ficat. HDL mai sunt numite și colesterol „bun”.

Nivelul colesterolului-HDL (colesterolul „bun”) nu ar trebui să fie mai mic de 35 mg la 100 ml de sânge.

CARE SUNT VALORILE IDEALE ALE COLESTEROLULUI DIN SÂNGE

Conform Societății Europene de Arterioscleroză, se consideră că valorile medii optimale ale colesterol ului din sânge sunt de 200-220 mg la 100 mi de sânge la adult și de 160-180 la copii.

CE SUNT HIPERLIPEMIILE SAU DISUPIDEMIILE

Dislipidemiile sunt alterări ale lipidelor sau grăsimilor din sânge. În 1965, Fredrickson a clasificat dislipidemiile în 5 tipuri. În mod deosebit, hipercolesterolemia familială esențială (dislipidemia de tip II) este o condiție frecventă, cu complicații timpurii, de arterioscleroză. Hipertrigligeridemiile (dislipidemiile de tip IV) sunt foarte obișnuite și sunt
agravate de consumul de zaharuri și alcool.

CE SUNT TRIGLICERIDELE 1 CARE SUNT VALORILE IDEALE ALE TRIGLICERIDEMIEI

Trigliceridele constituie un tip de grăsimi alcătuite din 3 molecule de acizi grași și glicerol.

Organismul are grijă să acumuleze sub formă de trigliceride zaharurile consumate în exces (dulciuri, băuturi alcoolice, paste, pâine etc.).

Valoarea trigliceridelor ar trebui să se mențină sub 200 mg la 100 ml de sânge.

CE RISCURI COMPORTÃ COLESTEROLUL CRESCUT

În primii ani ai secolului XX, la Sankt Petersburg, Anitșkov provoca leziuni aterosclerotice la iepuri, hrănindu-i numai
cu colesterol.

Studii experimentale, observații asupra populației și controale clinice au scos în evidență că hipercolesterolemia este unul dintre cei mai relevanți factori de risc pentru bolile cardiovasculare, hipertensiunea arterială și arterioscleroză.

Riscul de boli cardiovasculare scade odată cu reducerea nivelelor de colesterol total și diminuarea diferenței în raportul LDL/HDL. În mod special, observațiile realizate asupra populației arată că scăderea colesterolemiei reduce riscul bolilor coronariene În proporție diferită, în funcție de vârstă. La 40 de ani, o scădere a nivelelor colesterolului de 10% reduce riscul cu 50%, în timp ce la vârsta de 70 de ani, cu 20%.

CE ESTE ARTERIOSCLEROZA ȘI ATEROSCLEROZA

Arterioscleroza este procesul degenerativ al sistemului vascular arterial. Constă în degradarea progresivă a acestuia la nivelul creierului, inimii, rinichilor, ficatului; reprezintă, de asemenea, un factor periculos de risc pentru tromboză și hemoragie. Este favorizată de anumiți factori de risc precum: fumatul, hipertensiunea arterială, obezitatea, colesterolul crescut, dislipidemiile, stresul, diabetul.

Ateroscleroza este forma principală a arteriosclerozei. Caracterizată de aterom (acumulare de grăsimi), afectează aorta, arterele coronariene, arterele cerebrale și, tardiv, arterele renale. Se manifestă odată cu degenerarea senilă, insuficiența arterială a membrelor inferioare, scleroza mușchiului inimii. Un component important al plăcii de aterom este colesterolul.

Este, mai ales, necesară verificarea valorilor colesterolemiei totale și fracționate în timpul sarcinii. Fiindcă asupra fătului se pot manifesta fenomene de ateroscleroză, cu îngroșarea peretelui arterial ca urmare a depozitării plăcilor, cum a reieșit dintr-un studiu realizat de cercetători din cadrul Departamentului de Medicină al Universității San Diego, Califomia. Studiul asupra aortei feților înainte de naștere a demonstrat prezența plăcilor de ateroame la aceștia, atunci când viitoarea mamă prezenta valori crescute de colesterol.