www.FotoMars.ro

Introducere

Yoga este arta de a învăţa să vă întoarceţi la voi înşivă. Este aflarea limitelor, extinderea graniţelor şi capacitatea de a vă relaxa cu adevărat, fiind voi înşivă. Înseamnă să vă găsiţi timp pentru a vă aminti cine sunteţi, dar aţi uitat, în timp ce sunteţi prinşi în vârtejul unei vieţi grăbite, accelerate. La nivel fizic, la fel ca în viaţă, când sunteţi dezechilibraţi, nu vă simţiţi bine. Când vă simţiţi ca şi cum v-aţi putea răsturna în orice clipă, nici nu sunteţi în siguranţă, nici nu vă simţiţi confortabil. Unul dintre motivele pentru care popularitatea practicii yoga a crescut dramatic este că ea vă ajută să vă simţiţi armonioşi, integraţi şi deplini. Pe măsură ce învăţaţi cum să vă găsiţi centrul într-o poziţie (sau postură) yoga, veţi învăţa să vă găsiţi centrul şi în alte domenii ale vieţii. De fapt, învăţând să executaţi o poziţie yoga, învăţaţi să vă descurcaţi mai bine cu evenimentele vieţii.

Ce este yoga ?

Cu 2.500 de ani în urmă, un autor numit Patanjali a scris Yoga-sutra, primul text având ca subiect practica yoga. El a definit yoga drept citta-vrtti-nirohdah, adică încetarea agitaţiilor minţii. Definiţia yoga pe care eu o folosesc cel mai mult este cea de liniştire a minţii. Este cea mai obişnuită definiţie modernă, elaborată de eminentul învăţător T.K.V. Desikachar, care a afirmat că yoga ţinteşte „… să direcţioneze mintea exclusiv către un obiect şi să menţină acea direcţie fără nicio distragere.”

            Occidentalii şi amatorii se gândesc de obicei la yoga pornind de la diferitele poziţii fizice. Denumirea însăşi vine de la cuvântul sanscrit yuj, care este adesea tradus prin „a uni, a alătura sau a conecta”. Toate aceste asocieri implică integrare şi echilibrare sau aducerea sinelui într-o stare armonioasă. Alte sensuri ale cuvântului yuj includ „a-şi centra gândurile, a se concentra asupra sinelui sau a medita profund.”

Practica yoga ne ajută

să dobândim

liniştea lăuntrică.

Aceste sensuri se leagă perfect de definiţia yoga citată anterior din Yoga-sutra.

            Yoga este de fapt o stare mentală. Atingerea scopului de a linişti mintea este un lucru greu de realizat, astfel încât au fost elaborare şi dezvoltate practici care să vă permită să realizaţi acea stare. Liniştirea minţii este mai degrabă un obiectiv de neatins. În contrast, progresul făcut în realizarea unei poziţii yoga poate fi evaluat prin aliniere, prin lungimea întinderii şi prin durata cât poate fi ţinută. Este mult mai uşor să vă referiţi la ceva tangibil – corpul - şi apoi să mergeţi către ceva intangibil – liniştea minţii. În timpul practicii yoga, începeţi dintr-un loc cunoscut, folosindu-vă corpul şi respiraţia, şi vă îndreptaţi către necunoscut. Pe măsură ce vă deschideţi corpul şi mintea cu ajutorul poziţiilor yoga şi al exerciţiilor de respiraţie, deveniţi receptivi la experienţa profundă şi încântătoare a liniştii lăuntrice.

Tehnicile buddhiste de meditaţie pot

fi folosite în timpul practicii yoga.

            În timp ce mintea umană tinde să se lase dusă de gânduri despre trecut sau despre viitor, corpul omenesc există doar în momentul prezent. Hatha yoga, un tip de yoga care pune accentul pe efortul viguros şi susţinut, încurajează conştientizarea corpului. Revenirea în propriul corp vă readuce mintea în prezent. Apoi, grijile dispar şi nu mai există multe „ar trebui” sau „trebuie”. Unul dintre motivele pentru care yoga ne împrospătează atât de mult este, chiar şi pentru o clipă, că ne face să conştientizăm realitatea momentului prezent. De fiecare dată când reveniţi în prezent, vă eliberaţi de o anumită povară. S-ar putea să o acumulaţi din nou după foarte puţin timp, dar este important să practicaţi despovărarea. În cele din urmă, veţi fi capabili să reduceţi stresul mai des şi pentru perioade mai lungi de timp. În acest sens, yoga este un antrenament pentru viaţă. Practica yoga este un instrument fabulos de transformare.

            Yoga-sutra ne spune că yoga este alcătuită din opt ramuri – aspecte ale practicii Hatha yoga (vedeţi pagina 380), care include codurile de comportament moral, exerciţii fizice, exerciţii de respiraţie, concentrare (capacitatea de a ne focaliza mintea asupra unui obiect şi de a o menţine) şi meditaţie (o stare de focalizare asupra unui singur punct, vedeţi pagina 15). Asana, folosirea poziţiilor fizice, este practica asociată de obicei cu yoga în Occident. Totuşi, yoga poate fi orice vă dă un sens al unităţii, vă ajută să vă conectaţi mai bine cu voi înşivă şi vă ajută să vă amintiţi cine sunteţi. Poate fi o plimbare pe plajă, un căscat plăcut sau pur şi simplu o singură respiraţie conştientă.

            Orice practică ce vă ajută să vă centraţi este importantă. Când operaţi dintr-un loc apropiat de propriul centru, este mai uşor să fiţi mai calmi şi mai focalizaţi. Orice dezechilibru este o sursă uriaşă de stres. Când lucrurile merg prost şi sunteţi deja dezechilibraţi, este ca şi cum aţi înota împotriva unui curent sau flux puternic. Cu cât sunteţi mai departe, cu atât vă va fi mai greu să înotaţi până la ţărm. Ba mai mult, distracţiile şi stimularea senzorială vă fac adeseori să priviţi în afară în loc să priviţi în interior. Adevărata provocare în viaţă este să reuşiţi să rămâneţi „cu” voi înşivă, interacţionând în acelaşi timp cu ceilalţi; să răspundeţi în mod adecvat oamenilor şi evenimentelor, în timp ce păstraţi conectarea cu voi înşivă.

Recompensele yoga

Practica yoga continuă aduce recompense pe termen mediu şi lung pentru trup şi suflet – aspectele fizice, psihice şi spirituale combinate al unei fiinţe umane. De asemenea, aduce ca efect imediat o stare de bine. Vă simţiţi mai bine într-un corp mai destins, mai liber, decât într-un corp contractat, tensionat. Corpul omenesc a fost conceput pentru a se mişca liber. Integrând toate părţile care alcătuiesc sinele întreg, practicanţii au adesea senzaţia că se simt mai bine şi mai liberi. După practică, sunt mai relaxaţi şi mai fericiţi. Conform filosofiei indiene, orice lucru este o combinaţie a trei calităţi esenţiale, numite gunas: sattva (o stare pură, echilibrată), rajas (activitate, neastâmpăr) şi tamas (inerţie, lene, depresie).

Cea mai bună practică

yoga este cea pe care o

integraţi în propria viaţă.

            Majoritatea studenţilor încep practica yoga într-o stare fie de neastâmpăr, fie de hiperactivitate, fie de lene ori de letargie. La încheierea majorităţii şedinţelor practice, ei ajung la o stare sattvică înălţătoare, atât la nivel mintal, cât şi fizic.

            Yoga aduce o senzaţie de extindere la mai multe nivele. Vă permite să redescoperiţi un sens lăuntric de împlinire, care s-a pierdut adesea în lumea grăbită de astăzi. Dacă începeţi cu un corp agitat şi cu o minte hiperactivă pe care vă este greu să o focalizaţi, practica adecvată va înlătura tensiunile fizice şi vă va calma atât mintea, cât şi emoţiile. Dacă porniţi cu trupul şi sufletul posomorât şi letargic, practica potrivită vă va readuce o senzaţie de vitalitate trupului, vă va reîmprospăta mintea şi vă va aduce pace sufletească. Fiecare practică yoga reprezintă o înălţare a conştiinţei care creează o inversare a stării sau a afecţiunii actuale. Oricând reveniţi într-adevăr la voi înşivă, aveţi şansa să vă apreciaţi integritatea esenţială.

            Yoga vă dă instrumentele să treceţi de la pasiune la claritatea calmului, de la stres la relaxare, de la boală la alinare. Vă des-face, ajutându-vă să treceţi de la un mod de existenţă tensionat, încătuşat, către un mod de inter-relaţionare uşor, curgător. Dacă practica yoga vă extinde şi vă dă bucurie, atunci însemnă că este calea potrivită pentru dumneavoastră.

Cele opt ramuri yoga

Yoga-sutra descrie yoga ca fiind alcătuită din opt ramuri. În timp ce introducerea în yoga, pentru mulţi oameni din zilele noastre, se face prin menţinerea corpului fizic în poziţii (sau posturi) numite asanas, trebuie să spunem că aceasta este doar o metodă. Poate sunteţi atraşi să exploraţi şi celelalte ramuri pe măsură ce veţi progresa în practica yoga.

1.      YAMA. Yama este o cumpătare morală care controlează nu doar acţiunile noastre, ci şi gândurile şi cuvintele noastre. Ca atare, yama este vastă şi cere vigilenţă din partea yoghinului (practicantul yoga). În Yoga-sutra sunt descrise cinci yama.

• Ahimsa. Acest termen este tradus adesea prin „non-violenţă” sau „fără să rănim”. Cuprinde compasiune sau consideraţie pentru toate fiinţele. Acest precept include tratarea corpului în timpul practicii yoga. Suprasolicitarea corpului înseamnă să nu avem grijă de el şi, prin urmare, este o formă de abuz, de utilizare greşită. Lăsaţi-vă atraşi şi convinşi, dar nu forţaţi posturile.

• Satya. Acest termen se referă la adevăr. Include conceptul de comunicare adecvată – să vă trăiţi viaţa cu onestitate în comportament, în gândire şi în intenţie. Este important să apreciaţi exact în ce stadiu vă aflaţi într-o anumită zi, înainte de a executa o poziţie dificilă, pentru a nu vă depăşi limitele fizice. Comportarea în acord cu convingerile ar putea să însemne că un om pasionat de protecţia mediului nu ar dori să lucreze la o corporaţie petrolieră multinaţională sau un vegetarian nu ar lucra la un fast-food sau la punct de servire pentru hamburgeri.

• Asteya. Deşi adeseori se vorbeşte doar de „porunca să nu furi”, asteya cuprinde evitarea oricărei forme de lăcomie. Asta poate să însemne o concepţie despre viaţă mai puţin materialistă şi înfrânarea dorinţelor pentru lucruri pe care nu ar trebui să le avem. Asteya mai înseamnă să nu intimidaţi pe cineva să facă ori să vă dea ceva împotriva voinţei sale ori să copieze cântecele unor artişti, privându-i astfel de drepturile lor.

• Brahmacharya. Mulţi oameni consideră că acest concept înseamnă celibat. Multe tradiţii spirituale îmbrăţişează celibatul ca un instrument pentru îndreptarea energiilor sexualităţii către elevarea spirituală. Brahmacharya poate fi interpretată şi ca moderaţie în acţiunilor noastre şi în împlinirea dorinţelor senzuale. Înseamnă să evităm „răsfăţul” simţurilor, să ne alegem cu grijă partenerul sexual şi să ne asigurăm că sexualitatea are ca bază iubirea şi nu flirtul nepotrivit sau manipularea. La un nivel mai profund, cuprinde lăsarea în seama divinităţii şi contopirea cu divinitatea.

Practica yoga poate fi mult mai amplă

decât executarea poziţiilor fizice.

• Aparigraha. Poate fi definită ca „lipsă de dorinţă”, pentru că vă încurajează să faceţi deosebirea între nevoile adevărate şi simplele dorinţe. Satisfacerea poftelor în viaţă şi acumularea de bunuri materiale îngreunează obţinerea unei fericiri durabile, deoarece lista dorinţelor se poate amplifica la nesfârşit. Este mai bine să vă măsuraţi succesul prin ce sunteţi şi cine sunteţi, decât prin averile pe care le aveţi. În loc să tânjiţi după mai mult, este la fel de important să vă găsiţi timp să apreciaţi ceea ce aveţi deja: aer proaspăt, amintiri plăcute, hrană sănătoasă, prieteni, un corp sănătos sau cărţi înălţătoare, de spiritualitate.

2.      NYAMA. Înseamnă „regulă” sau „lege”. Nyama încorporează disciplina în acţiuni şi în comportament, dar şi în atitudinea faţă de noi înşine. Patanjali face o listă de cinci nyama:

• Saucha. Acest termen înseamnă „puritate” sau „curăţenie”. În afară de curăţenia fizică şi de curăţenia mediului, aceasta mai cuprinde regimul alimentar şi puritatea gândirii.

• Santosha. Acest precept al mulţumirii ne oferă oportunitatea să fim mulţumiţi şi să apreciem ceea ce avem. De asemenea, ne încurajează să adoptăm o abordare veselă faţă de lucrurile pe care nu le avem. Totuşi, în timp ce puteţi beneficia „văzând partea frumoasă a lucrurilor” şi adoptând o atitudine prin care nu vă plângeţi de o condiţie nedorită, nu folosiţi acest precept ca pe o scuză pentru acceptarea unei situaţii doar pentru că nu doriţi să faceţi un efort de a o schimba.

• Tapas. Trăgându-şi originea dintr-un verb cu sensul de „a arde” sau „a găti”, acest precept vă încurajează să dezvoltaţi o hotărâre fermă şi un entuziasm înflăcărat atât în viaţă, cât şi în practica yoga. La fel ca celelalte precepte, tapas cere practicantului disciplină, control de sine şi perseverenţă.

• Swadhyaya. Acest concept al studierii de sine duce la descoperirea de sine. Swadhyaya cuprinde reflecţie atentă despre sine şi învăţare exterioară continuă prin studii formale şi informale.

• Ishvarapranidhana. Prin acest precept, acceptaţi că există un principiu atotcunoscător. El aminteşte că această forţă superioară este atât în jurul vostru, cât şi în interiorul vostru şi că această cunoaştere dă sens vieţii. În textele yoga, nu este menţionat niciun nume de zeu – acest lucru este lăsat în seama fiecărui practicant. Unii oameni aleg să cinstească un ideal, mai degrabă decât un singur zeu.

3.      ASANAS. Poziţiile sau posturile fizice din Hatha yoga sunt considerate în mod obişnuit ca reprezentând yoga în Occident. În Yoga-sutra, totuşi, Patanjali menţionează doar de trei ori poziţiile (asanas). Scopul acestora este purificarea şi pregătirea trupului pentru lungile ore de meditaţie necesare pentru a atinge starea samadhi. În această stare de extaz, asemănătoare stării de transă, mintea este capabilă să rămână focalizată asupra obiectului meditaţiei fără distrageri. Fiind acum una cu obiectul meditaţiei, practicantul trăieşte o stare de bucurie şi de pace de nedescris.

4.      PRANAYAMA. Reprezintă controlul respiraţiei, cu scopul de a cultiva forţa vitală (prana) lăuntrică. (Vedeţi secţiunea Pranayama, la paginile 314-329).

Lucrând asupra corpului,

 yoga ne învaţă să dobândim

un control mai bun asupra minţii.

5.      PRATYAHARA. Este retragerea simţurilor. Când mintea ajunge să controleze simţurile, distragerile din exterior slăbesc şi mintea se poate întoarce către interior şi se poate focaliza asupra altor ramuri din yoga.

6.      DHARANA. Înseamnă concentrarea minţii – capacitatea de a focaliza şi a menţine atenţia minţii asupra unui obiect. Dharana pregăteşte calea pentru ramurile a şaptea şi a opta, Dhyana şi Samadhi.