www.FotoMars.ro

Astfel, toţi cei interesaţi de studiul istoriei ţi al misterelor acestei societăţi secrete trebuie să urmeze unul dintre cele mai importante îndemnuri valabile în mediul protestant în care a apărut Frăţia: acela al întoarcerii la izvoare, al studierii directe a surselor scrise pe care le avem la dispoziţie.

Fama fraternitatis a apărut în 1614, în oraşul german Kassel. Documentul vorbeşte despre o „reformă generală şi universală a lumii întregi″ şi despre „ilustrul ordin al Rozacrucii″. Această societate „a imaginat un limbaj cifrat şi magic, precum şi un dicţionar, pentru a clasifica înţelepciunea lumii.″

În 1615, acelasi editor din Kassel publica Confessio fraternitatis. Documentul are puternice accente milenariste şi antipapale, specifice mediului protestant. Scopul publicării acestui nou document este lămurirea unor pasaje mai obscure din Fama fraternitatis, astfel încât oamenii de ştiinţă să poată înţelege deplina semnificaţie a textului.

Nunta chimică a lui Christian Rosencreutz a fost tiparită în 1616, la Strasbourg. Este un text alegoric, o povestire la persoana întâi a experienţei iniţiatice a lui Christian Rosencreutz (nume simbolic, ce poate fi tradus drept „creştinul trandafirului şi al crucii″). Acţiunea se petrece în 1459 când, pe parcursul a şapte zile, Christian participa la nunta alchimică a regelui şi a reginei, care se încheie cu moartea şi învierea cuplului regal. Şi în acest document, ca şi în Confessio fraternitatis, alchimia este considerată un proces de regenerare spirituală şi un izvor de renaştere interioară, şi nu o modalitate de a transforma diferite metale în aur.

Apelul făcut de autorii documentelor rozacruciene către savanţii Europei timpului şi-a găsit ecoul imediat, nu numai în cercurile intelectuale, dar şi în cele religioase şi politice din Europa vremii, aflată în preajma izbucnirii Războiului de 30 de ani. Într-adevar, într-o perioadă de numai 6 ani, între 1614 şi 1620, aveau să fie publicate nu mai puţin de 400 de cărţi în care erau discutate cele trei documente.

• Marius Cristian Ene