www.FotoMars.ro

Oricum, cu toţii ne considerăm nişte candidaţi, posibili aleşi la un scrutin al destinului. Sperînd... Speranţe ni se vînd cu tona, iar noi abia aşteptăm să fim minţiţi. Ne minţim la rîndu-ne cît ne ţin puterile, trăgînd nădejde ca măcar o dată, una singură, fericirea are să-şi arunce ochii şi asupra noastră. Deşi ea nu prea are obiceiul ăsta, noi, condamnaţii la viaţă, cutreierînd prin lume într-o doară, o tot pîndim. Ne autominţim. E poate cea mai frumoasă închipuire plăsmuită de mintea noastră, o umbră propice la care ne adăpostim, cînd în moalele capului ne bat razele unui soare nemilos, pe drumul nostru între două certitudini.