www.FotoMars.ro

Alchimia pretindea că-i îmbogăţeşte pe adepţii ei, procurându-le aur şi argint, dar îi şi vindeca de boli, prin tot felul de preparate cu aspect de panaceu universal; în sfârşit, alchimia mai avea menirea de a le procura adepţilor fericirea perfectă, identificându-i cu sufletul lumii şi cu spiritul universal.

Istoria alchimiei este cât se poate de obscură. Este o ştiinţă aparent fără rădăcini, care se manifestă aproape imediat, odată cu prăbuşirea Imperiului Roman, şi care se dezvoltă pe întreaga perioadă a evului mediu, în mijlocul misterelor şi simbolurilor, fără a ieşi din starea de doctrină ocultă şi persecutată. Savanţii şi filosofii care practicau alchimia erau confundaţi cu nebunii, cu şarlatanii şi, uneori, chiar cu sceleraţii. Însă această istorie a alchimiei merită a fi abordată prin metodele criticii moderne. Voi încerca să pătrund misterul originilor alchimiei şi să demonstrez prin ce legături se ataşează ea deopotrivă de procedeele industriale ale anticilor egipteni, cât şi de teoriile speculative ale filosofilor greci, dar şi de reveriile misticilor din Şcoala din Alexandria, sau de gnostici.

• Marcellin Berthelot