Alimentația integrativă

Dragi cititori, vă mulțumesc pentru că ați deschis această carte! Am scris cartea Alimentația Integrativă din dorința de a împărtăși cele mai frumoase experiențe pe care le-am trăit în relația cu hrana. Sunt un om care, vreme de peste 40 de ani am consumat alimente nepotrivite. Ca urmare a acestui fenomen, la un moment dat am ajuns în grea suferință. Fiind marcat de frica de a pleca în mod intempestiv de pe acest pământ, m-am mobilizat cu toate puterile și, ca prin miracol, am reușit să mă vindec. Salvarea a venit prin schimbarea alimentației. În momentul în care am început să descopăr și să pun în valoare calitățile hranei, am realizat că majoritatea nu știm să alegem alimentele pe care le consumăm. De asemenea, am observat că mulți dintre noi nu știm să gătim alimentele la un nivel suficient de bun astfel încât să generăm cele mai benefice efecte. Timp de foarte mulți ani am crezut că mănânc suficient de bine. Ca urmare a acestui crez, nu eram interesat să-mi îmbunătățesc alimentația. Când am ajuns în dificultate, am început să cercetez alimentele cu scopul de a identifica și de a pune în valoare calitățile hranei. După mulți ani de căutări în foarte multe surse de cunoaștere, am realizat cât de mare este prăpastia între felul în care mâncăm și adevărata esență a hranei. Pentru că am găsit o multitudine de argumente care ne pot conduce la îmbunătățirea accesului la hrană, am constituit un program numit Alimentația Integrativă. Dragi cititori, vă invit cu bucurie și încredere să lecturați cartea Alimentația Integrativă! Această lucrare nu este o carte de bucate care poate fi apelată doar atunci când gătim, ci este o lucrare prin intermediul căreia ne putem îmbunătăți filozofia de viață în raport cu hrana. Emit această ipoteză întrucât, în această carte am căutat să aduc argumente prin intermediul cărora să renunțăm la adicții cum ar fi: excesul de produse de origine animală, excesul de sare, consumul de zahăr, excesul de cafea, fumatul, consumul de pâine albă și consumul de alcool. Vă invit cu bucurie să parcurgeți filele aceste cărți și apoi, cu eficiență și creativitate să experimentați îmbunătățirea alimentației!

• Ioan

Capitolul I
RELANSAREA VIEȚII PRIN ÎMBUNÃTÃȚIREA ALIMENTAȚIEI ... 7

1. Resetarea vieții ... 7
1.1. Cumpăna ... 7
1.2. Drumul spre o alimentație mai bună ... 11 2. Strategia de îmbunătățire a alimentației ... 13 3. Principalele tipuri de alimentație ... 17 3.1. Alimentația hiperproteică ... 18 3.2. Alimentația omnivoră ... 19
3.3. Alimentația ovo-lacto-vegetariană ... 20 3.4. Alimentația pesco-vegetariană ... 21 3.5. Alimentația vegană ... 22
3.6. Alimentația raw-vegană ... 24
3.7. Alimentația ascetică ... 26
4. Realizări miraculoase prin intermediul alimentației vegetariene ... 28
4.1. Rezolvarea unor probleme de sănătate cu sprijinul alimentației vegetariene ... 28
4.2. Accederea la viața de biruință cu sprijinul alimentației vegetariene ... 30

Capitolul II
FUNDAMENTAREA ALIMENTAȚIEI INTEGRATIVE ... 35

1. Resursele alimentației integrative ... 35 2. Necesitatea de a mânca sănătos ... 39 3. Stâlpi de susținere în alimentația integrativă ... 43 3.1. Apa integrativă ... 43
3.2. Starea de sănătate a tubului digestiv ... 48 3.3. Vitalitatea corpului ... 50
4. „Impedimentele" trecerii la alimentația vegetariană ... 51
5. Pași în alimentația integrativă ... 58

Capitolul III
PROGRAMUL DE ALIMENTAȚIE INTEGRATIVÃ ... 61

1. Trecerea de la alimentația hiperproteică la alimentația omnivoră ... 62
2. Trecerea de la alimentația omnivoră la alimentația ovo-lacto-vegetariană ... 63
2.1. Argumentele trecerii la alimentația ovo-lacto-vegetariană ... 63
2.2. Procedura de trecere la alimentația ovo-lacto-vegetariană ... 65
2.3. Evoluția spre alimentația ovo-lacto-vegetariană ... 66
3. Trecerea de la alimentația ovo-lacto-vegetariană la alimentația pesco-vegetariană ... 69
4. Trecerea de la alimentația pesco-vegetariană la alimentația vegană.... 72
4.1. Motivația de a consuma alimente vegane ... 72 4.2. Programul de renunțare la pește ... 74 5. Trecerea de la alimentația vegană la alimentația raw-vegană ... 77
6. Trecerea de la alimentația raw-vegană la alimentația ascetică ... 79
6.1. Argumentele alimentației ascetice ... 79 6.2. Tipurile de alimentație ascetică ... 82 6.3. Hrana consumată în alimentația ascetică ... 83 7. Nivelurile de evoluție în alimentația integrativă ... 84
8. Cura integrativă preventivă ... 86 8.1. Crearea stării de belșug prin cura integrativă preventivă ... 86
8.2. Asigurarea aportului suplimentar de vitamine și probiotice ... 88
8.3. Asigurarea aportului suplimentar de proteine ... 94 8.4. Asigurarea aportului suplimentar de carbohidrați ... 95
8.5. Cura de alimentație integrativă preventivă ... 96

Capitolul IV
GÃTITUL INTEGRATIV ... 98

1. Strategia gătitului integrativ ... 98 1.1. Motivația gătitului integrativ ... 98 1.2. Principiile gătitului integrativ ... 100 1.3. Cele patru secrete ale gătitului integrativ ... 103 2. Tocana integrativă ... 107
2.1. Principiile de constituire a tocanei integrative ... 107
3. Mâncărica integrativă ... 109
3.1. Strategie de preparare pentru mâncărica integrativă ... 109
3.2. Procedura de preparare pentru mâncărica integrativă ... 111
4. Supa integrativă ... 112
4.1. Principiile de constituire a supei integrative ... 112
4.2. Procedura de preparare a supei integrative ... 113 5. Borșul integrativ ... 114
5.1. Principiile de constituire a borșului integrativ ... 114
5.2. Procedura de preparare a borșului integrativ ... 115 6. Salata integrativă ... 115
6.1. Principiile de constituire a salatei integrative ... 115
6.2. Procedura de preparare a salatei integrative ... 117 7. Desertul integrativ ... 117
7.1. Principiul de constituire a desertului integrativ ... 117
7.2. Procedura de preparare a desertului integrativ ... 119
8. Pregătirea semințelor integrative ... 119 8.1. Strategia de pregătire a semințelor integrative ... 119
8.2. Hidratarea semințelor ... 121
8.3. Coacerea semințelor ... 121
8.4. Procedura de coacere a semințelor ... 123

Capitolul V
MANAGEMENTUL ADICȚIILOR ... 125

A. Partea 1 ... 126
1. Calea renunțării ... 126
2. Renunțarea la fumat ... 128
3. Renunțarea la zahăr ... 133
4. Renunțarea la cafea ... 138
5. Renunțarea la pâinea albă ... 139 6. Renunțarea la alcool ... 141
7. Reducerea consumului de sare ... 142 8. Programul de eliberare față de adicții ... 145 8.1. Purificarea prin expansiune și eliberare ... 146 8.2. Purificarea prin concentrare și eliberare ... 147

B. Partea a II-a
Metode de stimulare a programului de alimentație integrați vă ... 149
1. „Dialogul" cu hrana ... 149 2. Condimentarea integrativă a hranei ... 151 3. Consumul ceaiurilor integrative ... 153

Capitolul VI
ALIMENTAȚIA CREATOARE DE BELȘUG ... 159

1. Cea mai bună decizie a vieții ... 159 2. Transcenderea senzațiilor de foame și de poftă ... 163 2.1. Transcenderea stărilor de foame ... 164 2.3. Transcenderea senzației de poftă ... 168 3. Caracterizarea mâncărurilor în funcție de conținutul de nutrienți ... 173
4. Supra-alimentele ... 175
4.1. Specificul supra-alimentelor ... 175 4.2. Supra-alimente vitaminizante ... 176 4.3. Supra-alimente energizante ... 177 4.4. Supra-alimente proteice ... 177 4.5. Supra-alimentele integrative ... 180 5. Alimentația frugală ... 182
5.1. Cum am ajuns să descopăr alimentația frugală? ... 182 5.2. Efectele alimentației frugale ... 186 5.3. Strategie de constituire a unei mese frugale ... 189

Capitolul VII
STRATEGIA DE APLICARE A PROGRAMULUI DE ALIMENTAȚIE INTEGRATIVÃ ... 193

1. Nivelurile Alimentației Integrative ... 194 2. Cele trei mese zilnice aducătoare de miracole ... 198 3. Alimentația de înaltă performanță ... 201 3.1. Condimentarea integrativă ... 202 3.2. Masticatul integrativ ... 204
3.3. Alimentația pitagoreică ... 207 3.4. Programul zilnic pentru alimentația de înaltă performanță ... 209
4. Cei 9 pași ai programului de Alimentație Integrativă ... 211
4.1. Procedura celor nouă pași ai programului de Alimentație Integrativă ... 211
4.2. Coșul de cumpărături pentru asigurarea Alimentației Integrative ... 212
4.3. Procedura de aplicare a Alimentației Integrative ... 214
5. Servirea mesei integrative ... 216 6. Alegeri înțelepte în ceea ce privește relația cu hrana ... 222
6.1. Mâncăm puțin ... 222
6.2. Mâncăm acasă ... 223

Dacă hrana reprezintă combustibilul vieții, apa reprezintă liantul vieții. Apa este implicată în majoritatea reacțiilor din corp. Procentul de apă din corp variază între 26% (în oase) și 85% (în plămâni). Apa are un rol crucial în viața noastră fiind vehiculul de inițiere și derulare a tuturor proceselor chimice, metabolice și fiziologice din corp. Pentru că apa este atât de importantă, îi vom acorda o atenție deosebită în cadrul programului de alimentație integrativă. Apa participă la majoritatea proceselor biologice după care este eliminată din organism prin intermediul aparatului excretor, prin respirație și la nivelul pielii. Pentru a compensa atât apa utilizată în procesele biologice, cât și cea eliminată din corp, este necesar să bem apă de mai multe ori, pe întreg parcursul zilei. Este foarte importantă apa pe care o bem! Dacă apa este bogată în săruri are tendința de a fi alcalină, dacă este bogată în acizi are tendința de a fi acidă. Cercetările pun în evidență faptul că este bine ca apa să fie ușor alcalină. Vă recomand să beți, cu prioritate, apă cu alcalinitatea cuprinsă între 8,5 și 10. Recomand să beți apă alcalină întrucât sărurile naturale conținute în apă sunt profund benefice pentru sănătatea și vitalitatea omului. De asemenea, este important să pregătim apa cu scopul de a fi cât mai potrivit adaptată necesităților noastre. Medicina tradițională chineză recomandă să încălzim apa înainte de a o bea. Iată argumentele care susțin această idee: • Apa caldă stimulează secrețiile tubului digestiv; • Apa caldă se absoarbe mai ușor în corp; • Apa caldă contribuie la distrugerea bacteriilor nocive; • Apa caldă ajută corpul să se regenereze mai ușor. În cele ce urmează voi descrie, în mod succint, fiecare dintre aceste argumente. 1. Apa caldă stimulează secreția substanțelor digestive în tubul gastric Imediat ce apa a ajuns în cavitatea bucală, la nivelul creierului se declanșează semnalul de pornire a activității tubului digestiv. Ca urmare a acestei acțiuni, întreaga ființă vibrează cu scopul de a valorifica prețiosul lichid. Pentru a da o valoare cât mai mare apei, vă recomand s-o beți cu înghițituri cât mai mici, o perioadă cât mai lungă de timp. Este important să mestecați apa, la fel cum mestecați mâncarea, cu scopul de a stimula cât mai bine secreția glandelor salivare. Recomand, de asemenea, să purtați apa deoparte și de alta a cavității bucale, la fel cum procedați cu bolul alimentar! În acest scop, în timp ce mestecați apa, înclinați ușor capul în stânga și apoi spre dreapta pentru ca lichidul să se plimbe peste tot în gură, intrând în contact cu toate papilele gustative. Este bine să țineți apa cât mai mult timp în cavitatea bucală pentru a sensibiliza papilele gustative să transmită spre creier informații stimulative de secreție, atât la nivelul glandelor salivare, cât și la nivelul celorlalte glande aferente întregului tract digestiv. 2. Apa caldă este absorbită mai ușor în corp Prin încălzire lichidele își cresc fluiditatea. Având coeficientul de fluiditate mărit, apa caldă introdusă în corp devine mai prietenoasă în programul de asimilare la nivelul tubului digestiv. 3. Apa caldă contribuie la distrugerea bacteriilor nocive Studiile arată că bacteriile nocive trăiesc într-o plajă de temperatură similară cu temperatura normală a corpului. În momentul în care introducem în corp o cantitate de apă caldă, temperatura acestuia crește cu câteva zecimi de grad. Acest ecart de temperatură creează condiții propice pentru distrugerea bacteriilor nocive. 4. Apa caldă ajută corpul să se regenereze mai ușor Dacă bem apa la temperatura camerei, organismul consumă energie pentru a crește temperatura lichidului până la nivelul celei la care se află corpul. Dacă bem apă caldă, organismul nu mai consumă energie pentru a se menține la temperatura de 37 de grade Celsius. Mai mult decât atât, apa caldă devine furnizor de energie pentru corp. În această situație, energia suplimentară primită prin intermediul apei va fi utilizată în scopuri benefice. Ținând cont de cele trei argumente, vă recomand să consumați câte un pahar de 500 ml cu apă caldă, atât dimineața cât și seara.

În timp, am studiat îndelung comportamentul vegetarienilor în raport cu cel al persoanelor omnivore, atunci când aceștia se hrănesc.
Așa am ajuns să constat că vegetarienii consumă cantități mai mici de alimente decât consumatorii de carne. Atât timp cât vegetarienii consumă cantități mai mici de hrană, este semn că alimentația vegetariană este mai sățioasă decât cea omnivoră.
Acest fenomen are o explicație logică, din motive biologice și din motive energetice.
Carnea se digeră foarte greu, pe când alimentele de origine vegetală se digeră mult mai ușor.
Ca urmare, pentru digerarea cărnii se consumă mult mai multă energie decât pentru digerarea unui aliment de origine vegetală.
Pentru că în procesul de digestie a cărnii se consumă mai multă energie, este necesar să consumăm mai multe alimente.
Acesta este unul dintre motivele pentru care persoanele vegetariene consumă mai puține alimente decât persoanele omnivore.
Mai există un motiv pentru care vegetarienii consumă mai puțină mâncare decât persoanele omnivore. Carnea cauzează acidifierea organismului, iar produsele de origine vegetală generează alcalinizarea organismului. Un om care are corpul acidifiat, ori trăiește în nemișcare fiind marcat de suferință, ori este prea agitat și irosește energia în van.
În schimb, un om care are corpul alcalinizat este calm și relaxat, fiind mereu conectat la energia Universului. Atunci când suntem conectați la energia universului consumăm foarte puțină mâncare întrucât ne alimentăm direct de la SURSÃ.
Totuși, m-am întrebat de ce există conceptul conform căruia alimentele vegetarienilor nu sunt suficient de sățioase? Lipsa de sațietate a hranei de origine vegetală este percepută doar în perioada de tranziție de la un nivel de alimentație la altul, pe fondul renunțării la un aliment pe care îl consumam în mod obișnuit.
De exemplu, pentru că în perioada de tranziție la alimentația vegetariană nu suntem antrenați să extragem substanțele nutritive doar din produse vegetale, putem fi marcați de senzația de foame, chiar dacă avem tubul digestiv plin cu alimente de origine vegetală. Pentru că am ales să nu mai consumăm unele produse care ne plăceau, senzația de foame este accentuată și de senzația de poftă, în raport cu alimentele la care tocmai am renunțat. Ținând cont de faptul că este important să vă atingeți scopul de a adopta alimentația vegetariană, vă recomand ca atunci când vă este foame să suplimentați meniul cu semințe, fructe și legume. Semințele se digeră mai greu și eliberează substanțele nutritive într-o perioadă mai lungă de timp. Puteți să suplimentați meniul cu semințe, fructe și legume chiar dacă sunteți supraponderali. Aceste produse reglează tranzitul și dinamizează activitatea tubului digestiv. Pe acest fond veți stimula procesul de reducere a greutății.
De asemenea, semințele, fructele și legumele acoperă o plajă foarte largă de necesități.
Ca urmare a acestui demers, puteți trece cu mai mare ușurință peste perioada de tranziție la alimentația vegetariană.
După ce veți trece cu brio de perioada de tranziție, vă veți simți sătui consumând cantități reduse de alimente de origine vegetală, fără să mai fie necesar să suplimentați meniul.

2. „Alimentele vegetariene sunt scumpe"

Există percepția conform căreia alimentația vegetariană costă mai mult decât alimentația omnivoră. Această percepție este atât de des vehiculată, încât la începutul căutărilor mele în domeniul alimentației, am avut și eu senzația că alimentele vegetariene ne costă mai mult decât alimentele pe bază de carne. Este o falsă iluzie să credem în acest mit.
De principiu, alimentația vegetariană este mai ieftină decât alimentația omnivoră. Pentru a argumenta această afirmație vă propun să analizăm procesul de producție și prelucrare a cărnii. Animalele pe care le consumăm se hrănesc cu produse vegetale așa cum ne hrănim și noi. Această verigă în plus introdusă în lanțul alimentar presupune costuri suplimentare.
De exemplu, alimentele pe care le consumă animalele de crescătorie au o pondere de aproximativ 50 % din totalul costurilor de producție.
Până la procentul de 100% mai sunt costuri cu medicamente și stimulative de creștere, cheltuieli de personal, amortizări, impozite, taxe și profituri.