| Primii pași în tabăra de bază
Nu
este dificil să recunoști că ai de-a face cu stresul, dar cumpărând această
carte ai făcut deja primul pas pentru a înțelege că acesta devine o problemă,
pentru tine sau pentru cineva apropiat. Lupta cu stresul implică totuși anumite
acțiuni și schimbări în viață. Trebuie să fii curajos în vulnerabilitatea ta.
Uneori, ceea ce te motivează să iei atitudine poate fi chiar disperarea. Dacă
este ceva legat de locul de muncă, teoretic, te-ai putea ridica de la birou, ai
ieși pe ușă și nu te-ai mai întoarce niciodată. Este și asta o soluție, nu? Dar
este una drastică. Ai avea în continuare responsabilități — facturi de plătit,
persoane de care ai grijă — și atât timp cât acestea nu te împiedică să te
reconectezi cu tine însuți, există unele aspecte de care trebuie să ții cont
înainte de a trece la acțiune.
Dar cel mai bun mod de abordare a oricărei probleme care presupune o provocare
sau o schimbare este să faci pași mărunți. O eroare des întâlnită printre cei
care caută un mod de viață mai bun este că iau decizii pripite, nechibzuite,
care eșuează de la bun început. Dar tu nu ai de gând să urci în vârful muntelui
din prima. În acest moment abia te apropii de tabăra de bază. În viață ai
nevoie de ceea ce se numește „flexibilitate" — abilitatea de a face
alegeri și de a lua decizii care îți permit să preiei controlul asupra vieții. Lipsa
de flexibilitate este cea care generează stresul, născându-se neputința de a
impune limite, de a avea țeluri realiste, de a vedea cu limpezime situațiile și
de a le evalua la adevărata lor valoare. Lupul nu se repede pur și simplu la
prada lui; așteaptă și alege cel mai bun moment pentru a ataca. Tu ești deja
stresat și nu poți lua de fiecare dată deciziile importante. Din momentul în
care ți-ai stabilit o rutină prin care să-ți atingi țelurile mici, poți începe
să te gândești la asta și să planifici prima incursiune în plimbarea terapeutică.
Cele trei aspecte ale sinelui de care trebuie să ții cont în cadrul acestui
proces sunt:
• psihologic
• fiziologic
• spiritual.
Toate trei trebuie avute în vedere pentru menținerea unei bune sănătăți
mintale. Acestea trebuie să funcționeze în legătură unele cu altele, împreună,
ca o echipă, pentru a atinge cu adevărat echilibrul și starea de bine. Să le
analizăm mai în detaliu, prin beneficiile oferite de Terapia prin plimbare.
Factorul psihologic
Când
te plimbi în scop terapeutic, creierul lucrează împreună cu mișcările fizice. „Vezi
pe unde mergi" este o expresie destul de comună, și este adevărată. Când
stai o perioadă îndelungată, procesul tău cognitiv (cortexul pre-frontal)
lucrează mult mai lent decât când ești în picioare, afară, în mișcare. Când te
așezi, creierul de animal presupune fie că mănânci, dormi sau te îngrijești,
iar când mergi pe jos el devine mult mai activ și mai productiv pentru că i se
pare că „vânez și gândesc, sunt plin de energie, de viață și sunt
vigilent". În plus, Terapia prin Plimbare ajută la eliberarea în organism
a unor hormoni care dau o stare de bine precum dopamina, serotonina,
endorfinele și oxitocina, dar și a altora, precum adrenalina, care te ridică la
cote maxime și duc la apariția unui sentiment de învigorare, fericire și
plăcere de a trăi.
Emoția și exprimarea fizică sunt esențiale pentru comunicare și interacțiune
socială. |
Adevăr Divin
