3742 produse pe stoc
 |
|
 |
 |
|
 |
 |
|
 |
|
 |
|
 |
|
Aproape totul despre iubire și sex |  » Coperta | Chiar dacă iubirea e în visele fiecărui om de pe Pământ și, se pare, o nevoie fundamentală a sufletului, iar sexualitatea se impune și ea ca nevoie a trupului și a sufletului, faptul că sunt atât de obișnuite cum îi sunt unui om mâinile sau picioarele, nu ne sunt cunoscute în aspectele lor cele mai subtile.
| Afișat de 17010 ori. |
| Preț raft: | 35.00 RON | |
Reducere: | 9% | Preț site: | 31.85 RON
* | |
Contact
|
Descriere
Iubirea
și
sexul nu sunt invenții umane, ci ne sunt date, deja, ne
sunt scrise în gene, sunt rădăcini ale destinului nostru și, în consecință,
nu ne putem sustrage trăirii și manifestării lor. Măcar o dată în viață
fiecare ființă
este atinsă de aripa dulce a lui Cupidon, care face inima să tresalte și
gândul să alerge necontenit către un iubit sau o iubită. De-a lungul vieții
fiecare om se confruntă cu trezirea și cu manifestarea puternicului instinct
sexual, în același
timp, prin care viața însăși tresaltă, pregătită
fiind să creeze prin noi oameni care duc viața mai departe,
sublimând-o, crescând-o, îmbunătățind-o. Combinațiile genetice mereu
noi perfecționează
parcă trăsăturile ființelor, așa încât oamenii devin
în timp mai frumoși,
mai armonioși,
poate chiar mai sănătoși, în vreme ce psihologia lor se
diversifică și
sub impactul educației și al trăsăturilor
dobândite.
Chiar dacă iubirea e
în visele fiecărui om de pe Pământ și, se pare, o nevoie fundamentală a
sufletului, iar sexualitatea se impune și ea ca nevoie a trupului și
a sufletului, faptul că sunt atât de obișnuite cum îi sunt unui om mâinile sau
picioarele, nu ne sunt cunoscute în aspectele lor cele mai subtile.
Sexul este recunoscut
ca cel mai puternic instinct al ființelor vii, vehicul al informației
care poartă viața.
Cu alte cuvinte, ne este scris să ducem viața mai departe și
natura a găsit o cale tulburătoare pentru ca noi să nu ne putem sustrage
acestei misiuni: plăcerea, exprimarea dragostei pentru altă persoană,
regăsirea de sine, conștiența de sine, exprimarea
emoțiilor
frumoase, sublimarea și accesul ființei în imperiul
trăirilor sublime. Iubirea, pe de altă parte, a trezit în sufletul omenesc
idealuri înalte, cel mai înalt dintre toate fiind setea lui de divin și
exprimarea celor mai frumoase trăiri în relația cu tot ce-i viu.
Iubirea ne este destin și încă unul atât de măreț!
Ne este destinat să cunoaștem o mulțime de forme de
iubire și,
într-un fel sau altul, în orice stare a conștiinței
am fi, nu trecem prin această viață fără să simțim dulcele ei fior,
dulcea ei mângâiere, dulcea ei amărăciune, dulcea ei sfâșiere și
izbânda ei. Până și
cele mai primitive conștiințe au parte de alintul
dragostei, până și
prin ele curge ambrozia luminii ei, până și frunzele, și florile, și
animalele, pe care le credeam inferioare nouă, se manifestă cu iubire în
diferite împrejurări, anulându-ne superioritatea și îngâmfarea.
Iubirea face dintr-un
câine o ființă
sensibilă, care veghează pe mormântul stăpânului său și nu mai pleacă de
acolo până ce moare el însuși. Există un film celebru, Câinele se
numește:
ar trebui să-l vedeți și să știți
că acel câine există în nenumărate exemplare în lumea aceasta. Ar fi bine să
observăm că animalele, păsările, plantele, florile, toate ființele
vii manifestă iubirea, sensibilitatea și frumusețea lăuntrică, unele
dintre ele mai presus de ceea ce poate omul să imagineze. Iubirea ne face și
pe noi să fim oamenii care n-am știut vreodată că am putea fi, să ne dedicăm
total lui Dumnezeu, să ne dedicăm complet altei ființe, să ne sacrificăm
pe noi înșine
pentru un copil, pentru o femeie sau pentru un bărbat, pentru un părinte sau
pentru un prieten. Iubirea, această energie care curge subtil prin ființele
vii, se ivește
în interiorul nostru ca bucurie de a privi o floare, de a o îngriji, de a o
alina, ca putere de a admira frumusețile naturii, ca dragoste pentru copii,
ca bucurie de a crea, ca inteligență, ca înțelepciune, ca forță
creatoare și,
mai ales, ca emoție
profundă, care leagă bărbatul de femeie și femeia de bărbat.
Ce este această
putere miraculoasă care ia atâtea chipuri în interiorul nostru și
ne face s-o manifestăm fără să fim conștienți măcar că asta
facem, dar să gustăm trăirea ce ne parvine prin ea? Cum se poate ca ceva ce nu
se vede și
nu se poate atinge prin nici un simț fizic să aibă atâta putere încât să se
manifeste prin toate simțurile, prin corp, prin suflet, prin
minte, prin tot ce suntem noi și, dacă nu-i simțim prezența,
dacă n-o mai percepem și nu ne mai inundă lăuntric cum se face
că ne simțim
fără viață?
Nu cumva iubirea e mult mai mult decât am știut, decât am înțeles,
nu cumva n-o înțelegem
tocmai pentru că ne este prea aproape, în trup, în sânge, în suflet, în
adâncurile ființei,
în aspirații
și-n
speranțe,
în vise și-n
nădejde? Ființa
umană suferă de un fel de sindrom al obișnuitului, un sindrom al familiarului,
pe care Iisus l-a ilustrat prin parabola în care ne spune că nimeni nu-i
profet în țara
lui. Asta înseamnă că avem o dificultate înnăscută de a percepe
extraordinarul/divinul din apropiere, iar iubirea și sexualitatea ne
sunt atât de apropiate, sunt atât de profund scrise în noi încât tocmai de
aceea nu le recunoaștem esența divină. Parfumul
iubirii și
al sexualității,
coborât din ceruri, ne învăluie și ne dezvăluie, se dezvăluie, în același
timp, la limita dintre conștiența și
inconștiența
noastră și
de aceea le prețuim
la limită, chiar dacă le căutăm cu îndărătnicie și cu insistență.
Ceva ne scapă în
legătură cu aceste energii fantastice, iar acest ceva pare a fi tocmai esența
divină pe care n-o putem surprinde mai mult decât între clipe și-n
clipe, ceva ne face să le banalizăm și să le dăm, ori să le vindem pentru
siguranță
și
confort, pentru bani, pentru poziții sociale, pentru diferite motivații
omenești,
să punem toate acestea mai presus de grația și binecuvântarea de a
le trăi la cel mai înalt nivel posibil. Și-n privința iubirii și
a sexualității
Egoul omenesc își
revendică puterea, poate mai ales aici lupta lui cu Dumnezeu e mai
cutremurătoare: mintea separă iubirea de sex și-n acest fel omul
pare să rămână prizonier al voluptății, al seducției și
al simțurilor
apropiate de trup, împiedicând sau surpând astfel pătrunderea energiei divine și
a conștienței
în planurile fizice. Iubirea nu e un discurs omenesc, cât mai degrabă unul
divin, o energie care curge și se imprimă în fiecare celulă, ne
umple și
ne acoperă cu trena ei de lumină, dar nu fără a o chema, a o accepta și
a o visa, nu fără a-i spune da, nu fără a ne abandona ei. Rezistența
omului la iubire e mai puternică decât el însuși știe,
dar consecința
ei este materializată în suferință, eșec, în azvârlirea lui
printre relații
nesemnificative sau în unele nefericite, în exacerbarea miturilor seducției
și
ale sexualității
la întâmplare și,
în esență,
în perpetuarea inconștienței umane, care ne ține
captivi și
ne împiedică evoluția spirituală.
Despre unele dintre
aspectele tainice ale iubirii și ale sexualității puteți
citi în cartea de față, despre relația dintre corp, emoții
și
gânduri, despre necesitatea de a învăța iubirea și a readuce în obișnuința
percepției
relația
firească dintre iubire și sex. Academicianul Ovidiu Bojor vă
poartă prin imperiul istoriei plantelor, ele însele ființe vii, prietene ale
oamenilor și
vindecătoare ale unora dintre cele mai sensibile părți ale ființei:
trupul său, adică partea prin care se manifestă spiritul, sufletul și
mintea omului. Veți
găsi aici indicii și remedii, rețete și
soluții
pentru disfuncțiile
sexuale, precum impotența, frigiditatea, ejacularea precoce sau
alte boli ale organelor genitale (și nu doar ale lor), precum și
referințe
despre psihologia, spiritualitatea și sensibilitatea umană. Veți
cunoaște
mai bine plantele, deopotrivă afrodiziace și anafrodiziace, pe
cele care nu trebuie consumate sau pe cele care trebuie consumate cu chibzuință,
căci doctorul divin le-a conceput pe multe dintre ele ca medicamente,
prevăzând parcă posibilitatea ca omul să se abată de la legile divine prin
necunoaștere,
neînțelegere,
inconștiență
și
cine mai știe
prin ce alte mijloace. Soluțiile, remediile, rețetele,
elixirele și
informațiile
despre plante și
acțiunea
lor vindecătoare sunt documentate științific și
la fel este documentat capitolul semnat tot de acad. Ovidiu Bojor despre
Fiziologia și
psihologia vieții
sexuale. Perspectiva spirituală, semnată de mine, este mai degrabă rodul
observației
făcută prin prisma experienței spirituale, a căutărilor în domeniul
spiritual și
al percepției
subiective. Avem aici o pledoarie pentru iubire și pentru refacerea
legăturii firești
între iubire și
sexualitate, a cărei pierdere a creat un om atașat excesiv de lumea
materială și
de voluptățile
ei. Sigur că istoria consemnează biblioteci întregi care s-au scris despre
iubire și
sexualitate, dar asta nu înseamnă că avem o cunoaștere absolută în
privința
acestor aspecte tulburătoare ale ființei, ba aș îndrăzni să spun
bazându-mă pe intuiție că lumea va cunoaște
taine incredibile ale iubirii și ale sexualității în viitor, când
ele vor fi cercetate cu adevărat chiar în mediul în care se întâmplă: viața
oamenilor care le trăiesc. Mediul natural este un laborator unic, în el se
petrec experiențele
cu întreaga sinceritate, în el totul se desfășoară dincolo de
planuri și
strategii, dincolo de Eul nostru adesea, și de aceea cred că, doar studiind
iubirea și
sexualitatea în mediul lor, le vom înțelege la alt nivel și
vom putea inspira generațiile viitoare să se ridice mai mult și
mai puternic din corporalitate și inocență sau teribilism în
esența
divină a energiilor care perpetuează viața, o sprijină și-o motivează.
Fie să vă găsiți
leacul fizic, sufletesc sau spiritual și iubirea să vă fie călăuză și
trăire!
Cu
iubire pentru dumneavoastră,
Maria
Timuc
CaracteristiciNumărul de pagini: 368Formatul în cm. (l x L): 13 x 20I.S.B.N.: 978-973-8975-85-9 A apărut în: 2016-11 |
Fii primul care își spune opinia! |
|
Cele mai noi cărți ADEVĂR DIVIN
|
Noutăți pe site
|
Retipăriri
| |
|
 |
|
 |
|