AVEM NEVOIE DE TÃRIE
A fi pur și simplu la un moment dat leneș a devenit desuet, nostalgie a spectrului meritocrației. ”Sunt atât de stresat” - este o propoziție auzită atât de des, încât până și copiii o repetă încântați. Ei simt că toți cei care rostesc aceste cuvinte sunt cumva importanți și recunoscuți. Dar de obicei ignorăm faptul că lenea și nostalgia aduc la lumina zilei tocmai putere și creativitate noi. în schimb, cel care poate prezenta în paralel reușite în ocupație, parteneriat și hobby-uri senzaționale este foarte stimat. în acest scop precis nu strică puțin stres. El scoate la lumină eficiența și procură în final acel plăcut sentiment de a fi realizat ceva sub înaltă presiune. Totuși, solicitările constant mai mari, așa cum se întâlnesc astăzi în multe domenii ale vieții, conduc în timp la un sentiment tot mai negativ care la un moment dat nu va mai ceda deloc. Nu poate apărea succesul dacă solicitările sunt atât de mari încât nu mai pot fi îndeplinite decât cu greu. Cine este psihic suficient de pu¬ternic nu trăiește stresul ca pe ceva negativ sau nu îl lasă să îi vină de hac. însă, pentru cine este mai puțin stabil, trăirile constant stresante prezintă în final un risc pentru sănătate. Adesea suferința spiritului se confruntă mai întâi cu simptome mai curând discrete pentru corp și organele sale: dureri regiunea lombară, colici abdominale. însă ignorării încăpățânate îi urmează apoi frecvent căderea psihică. De mult nu mai au nevoie de multă forță pentru a rezistenta psihic doar managerii din industrii foarte competitive, care trebuie să se apere zilnic de concurenți, sau oamenii care suferă foarte grele lovituri ale sorții. Pretutindeni domină mari solicitări - la simplul loc de muncă al prelucrătoarei manuale, în familia restrânsă, în parteneriat și, firește, și în cazul crizelor personale, precum frământările în dragoste, șomajul, grijile monetare, boala, despărțirea sau diverse pagube. Adesea energia nu mai ajunge să acționeze constructiv în problemele de serviciu și în cele private. Depresiile și sindromul burnout sunt privite de mult ca boli endemice. Tocmai cu aceste suferințe se dovedește că muchia dintre putere și slăbiciune s-a subțiat. Mulți oameni își caută salvarea în droguri. De abia cu sticla de seară de vin roșu mai reușesc ca, în sfârșit, să se simtă bine și liberi. E necesară și o conștiință de sine sănătoasă, un sentiment al propriei valori, care să fie construite pe principiul unui arc spiral, sau cel puțin tehnici ajutătoare, care să poată para agresiunile continue asupra propriei sănătăți psihice. Capitolul acesta explică ce efecte au diferite amenințări asupra sănătății spirituale și prezintă oameni care au reușit totuși să-și revină din depresiile apărute astfel.
STRESUL DE ZI CU ZI
”Sunt atât de stresat.” Astăzi fiecare pronunță cel puțin o dată pe săptămână această propoziție pe care acum 75 de ani nu o cunoștea nimeni. De abia în 1936 medicul vienez Hans Selye a inventat termenul ”stres”, care ne este astăzi atât de familiar. ”Am dăruit tuturor limbilor un cuvânt nou”, spunea Selye la sfârșitul vieții. Și iată că a redactat aproape 1700 de articole de specialitate și 39 de cărți despre acest fenomen care anterior nu fusese descris. Cu toate acestea, stresul este cunoscut încă din Epoca de Piatră. în fond, pentru oameni au existat întotdeauna situații grele și încordate și, dintre ele, nu puține au fost cu siguranță mai greu de suportat decât sarcinile de astăzi. Dezamăgirea după căutarea fără folos a ceva comestibil putea să ajungă, în orice caz, mult mai sus pe scala sentimentelor negative decât grija de a da greș la o expunere în fața unui public numeros. Iar a fugi din fața unui tigru gata să te înhațe cu colții lui... pag. 15-16 |