Mulțumiri ... 21 Argument ... 23 Capitolul 1. Domeniul și instrumentele psihopatologiei ... 33 1.1. Definiția, obiectul și conținutul psihopatologiei 34 1.2. Raportul cu alte științe 35 1.3. Modele în psihopatologie 37 1.3.1. Modelul ateoretic 38 1.3.2. Modelul behaviorist (comportamentalist) 40 1.3.3. Modelul biologic 41 1.3.4. Modelul cognitivist 42
1.3.5. Modelul dezvoltării 43 1.3.6. Modelul ecosistemic 43 1.3.7. Modelul etnopsihopatologic 45 1.3.8. Modelul etologic 45 1.3.9. Modelul existențialist 46 1.3.10. Modelul experimental 46 1.3.11. Modelul fenomenologic 46 1.3.12. Modelul psihanalitic 47 1.3.13. Modelul social 48 1.3.14. Modelul structuralist 48 1.4. Modelul biopsihosocial 49 1.5. Elemente de neuropsihologie 52 1.5.1. Psihologul și neuropsihologia 52 1.5.2. Ce este neuropsihologia clinică? 52 1.5.3. Elemente de neuroanatomie funcțională 52 1.5.3.1. Sistemul limbic 53 1.5.3.2. Girusul cingulat 54 1.5.3.3. Ganglionii bazali 55 1.5.3.4. Lobii frontali 56 1.5.3.4.1. Funcțiile lobilor frontali 56 1.5.3.4.2. Elemente de patologie a lobilor frontali 57 1.5.3.4.2.1. Deteriorarea cognitivă 57 1.5.3.4.2.2. Afectarea gândirii abstracte, testării ipotezelor și modulării cogniției 58 1.5.3.4.2.3. Tulburări ale comportamentului și personalității .... 58 1.5.3.4.2.4. Deteriorarea limbajului 59 1.5.3.4.2.5. Deteriorarea funcției motorii 59 1.5.3.4.2.6. Deteriorarea reflexelor 59 1.5.3.4.2.7. Deteriorarea comportamentului social 60 1.5.3.4.2.8. Confabulații și sindromul de reduplicare 60 1.5.3.4.2.9. Sindroame de lob frontal 60 1.5.3.5. Lobii parietali 62 1.5.3.5.1. Elemente de patologie a lobilor parietali 63 1.5.3.5.1.1. Crizele de epilepsie senzitivă 63 1.5.3.5.1.2 Tulburările de sensibilitate 63 1.5.3.5.1.3. Alte semne și simptome clinice care apar în afectarea lobului parietal 64 1.5.3.5.1.4. Corelațiile neuropsihologice între zonele afectate din lobii parietali și manifestările patologice 64 1.5.3.6. Lobii temporali 66 1.5.3.7. Lobii occipitali 70 1.6. Obiectul psihopatologiei 72 Capitolul 2. Normă, normalitate, comportament normal 74 2.1. Conceptul de normalitate 74 2.2. Normalitatea ca sănătate 76 2.3. Normalitatea ca valoare medie 77 2.4. Normalitatea ca utopie 79 2.5. Normalitatea ca proces 82 2.6. Normalitate și comunicare 82 2.7. Normalitate și adaptare 83 Capitolul 3. Sănătate și boală mintală 87 3.1. Conceptul de sănătate 87 3.2. Anormalitate și boală 90 3.3. Anormalitate și prejudecată 92 3.4. Comportamentele anormale 92 3.5. Conceptul de boală psihică 94 3.6. Boală psihică și ecosistem 94 3.7. Dimensiuni existențiale ale bolii psihice 95 Capitolul 4. Personalitatea normală și patologică 96 4.1. încercări de definire a personalității 97 4.2. Boală și personalitate 99 4.3. Cauzele medicale ale schimbărilor de personalitate 100 4.4. Tulburările de personalitate 102 4.4.1. Caractere clinice generale ale dizarmoniei 105 4.4.2. Recunoașterea tulburărilor de personalitate 106 4.4.3. Clasificarea tulburărilor de personalitate și ipostaze medicale ale acestora 109 4.4.3.1. Tulburarea de personalitate paranoidă 109 4.4.3.2. Tulburarea de personalitate schizoidă 110 4.4.3.3. Tulburarea de personalitate schizotipală 111 4.4.3.4. Tulburarea de personalitate antisocială 111 4.4.3.5. Tulburarea de personalitate borderline 112 4.4.3.5.1. Elemente de etiologie și etiopatogenie 113 4.4.3.5.2. Tabloul clinic al personalității borderline 114 4.4.3.5.3. Strategii specifice de tratament în tulburarea de personalitate borderline 116 4.4.3.6. Tulburarea de personalitate histrionică 118 4.4.3.7. Tulburarea de personalitate narcisică 119 4.4.3.8. Tulburarea de personalitate evitantă 120 4.4.3.9. Tulburarea de personalitate dependentă 121 4.4.3.10. Tulburarea de personalitate obsesiv-compulsivă 122 4.4.3.11. Alte tulburări de personalitate 122 4.4.4. O posibilă etiologie a tulburărilor de personalitate 124 4.4.5. Tratamentul tulburărilor de personalitate 125 4.4.5.1. Modalități de abordare a pacientului cu tulburare de personalitate internat 126 4.4.5.2. Managementul medical al pacienților cu tulburări de personalitate 126 4.5. Tulburările globale (pervazive) de dezvoltare ale copilului 128 4.5.1. Tulburarea autistă 129 4.5.1.1. Criterii DSM-IV de diagnostic pozitiv pentru tulburarea autistă 129 4.5.1.2. Scurtă prezentare clinică 130 4.5.1.3. Epidemiologie, date de evoluție și prognostic 130 4.5.1.4. Abordare terapeutică 131 4.5.1.5. Tratamentul psihofarmacologic 131 4.5.1.6. Tratamentul psihoterapeutic 131 4.5.1.7. ABA - Applied Behavioral Analysis 132 4.5.1.8. PECS - Picture Exchange Communication System 132 4.5.1.9. TEACCH - Treatment and Education of Autistic and related Communication Handicapped Children 132 4.5.1.10. RDI - Relationship Development Intervention 133 4.5.1.11. Floortime - DIR/Greenspan (Developmental Individual-Difference, Relationship-Based Model) 134 4.5.1.12. Programul Son-Rise 134 4.5.1.13. More Than Words 134 4.5.1.14. Metoda Mifne - Israel 135 4.5.2. Tulburarea Asperger 135 4.5.2.1. Criterii DSM-IV de diagnostic pozitiv pentru tulburarea Asperger 136 4.5.2.2. Scurtă prezentare clinică 136 4.5.2.2.1. Epidemiologie, date de evoluție și prognostic 137 4.5.2.2.2. Abordare terapeutică 137 4.6. Tulburări de personalitate și boală 138 Capitolul 5. De la simptom la cadrul clinic 140 5.0. Semiologia - limbajul necesar 143 5.1. Tulburările percepției 145 5.1.1. Cadrul conceptual 145 5.1.2. Clasificarea tulburărilor de percepție 147 5.1.2.2. Hipoestezia 147 5.1.2.3. Sinestezia 147 5.1.2.4. Agnoziile 147 5.1.2.5. Iluzia 147 5.1.2.5.2. Falsele recunoașteri 148 5.1.2.5.3. Falsele nerecunoașteri 148 5.1.2.5.4. Pareidoliile 148 5.1.2.5.5. Alte iluzii 148 5.1.2.6. Halucinațiile 148 5.1.2.6.1. Elemente de fenomenologie și fiziopatologie 148 5.1.2.6.2. Halucinațiile vizuale din migrenă 150 5.1.2.6.3. Halucinațiile din narcolepsie 151 5.1.2.6.4. Halucinațiile din stările confuzionale induse de boli somatice și stări toxice 152 5.1.2.6.5. Halucinațiile auditive 152 5.1.2.6.6. Halucinațiile olfactive și gustative 153 5.1.2.6.7. Fenomene de tip halucinator înrudite cu halucinațiile .... 154 5.1.2.6.8. Halucinațiile psiho-senzoriale 154 5.1.2.6.9. Halucinațiile psihice (pseudohalucinațiile) 157 5.1.2.6.10. Sindromul de automatism mintal Clerambault-Kandinski 158 5.1.2.6.11. Evaluarea experiențelor halucinatorii 158 5.2. Tulburările de atenție 160 5.2.1. Cadrul conceptual 160 5.2.1.1. Capacitatea atenției 161 5.2.1.2. Selectare și orientare 161 5.2.1.3. Selectarea răspunsului și controlul execuției 161 5.2.1.4. Atenția susținută 162 5.2.2. Hiperprosexia 162 5.2.3. Hipoprosexia 162 5.2.4. Aprosexia 162 5.3. Tulburările de memorie 163 5.3.1. Cadrul conceptual 163 5.3.2. Clasificarea memoriei 163 5.3.2.1. Memoria senzorială 164 5.3.2.2. Memoria de scurtă durată 164 5.3.2.3. Memoria de lungă durată 165 5.3.3. Dismnezii cantitative 167 5.3.3.1. Hipermneziile 167 5.3.3.2. Hipomneziile 167 5.3.3.3. Amneziile 168 5.3.4. Dismnezii calitative (paramnezii) 170 5.4. Tulburările de gândire 173 5.4.1. Cadrul conceptual 173 5.4.2. Tulburări în discursivitatea gândirii 176 5.4.2.1. Tulburări în ritmul gândirii 176 5.4.2.2. Tulburări în fluența gândirii 176 5.4.2.2.1. Fadingul mintal 176 5.4.2.2.2. Barajul ideativ (Kraepelin) 176 5.4.3. Tulburări în ansamblul gândirii 176 5.4.3.1. Ideile dominante 176 5.4.3.2. Ideile prevalente 177 5.4.3.3. Ideile obsesive 177 5.4.3.4. Ideile delirante 177 5.4.4. Structurarea delirantă 178 5.4.4.1. Delirurile sistematizate 178 5.4.4.2. Delirurile nesistematizate 179 5.4.5. Tulburări operaționale ale gândirii 179 5.4.5.1. Definiții ale inteligenței 179 5.4.5.2. Coeficientul de inteligență 180 5.4.5.3. Tipuri de inteligență 181 5.4.5.4. Conceptul de inteligență emoțională 184 5.4.5.5. Teste de evaluare a inteligenței 184 5.4.5.6. Scala de inteligență Binet-Simon 184 5.4.5.7. Scala de inteligență Stanford-Binet 185 5.4.6. Tipuri de tulburări operaționale ale gândirii 186 5.4.6.1. Staționare (nedezvoltarea gândirii) 186 5.4.6.2. Progresive (demențele) 186 5.5. Tulburările comunicării 186 5.5.1. Aspecte neuropsihologice ale limbajului 187 5.5.2. Tipuri de afazii 189 5.5.2.1. Afazia nonfluentă 190 5.5.2.2. Afazia fluentă 190 5.5.3. Teste neuropsihologice de evaluare a limbajului 191 5.5.4. Tulburări ale comunicării verbale 192 5.5.4.1. Tulburări ale expresiei verbale 192 5.5.4.2. Tulburări ale expresiei grafice 195 5.5.4.3. Afaziile 197 5.5.5. Tulburări ale comunicării nonverbale 197 5.5.5.1 Ținuta 197 5.5.5.2 Mimica 198 5.5.5.3 Gestica 198 5.6. Tulburările de voință 199 5.6.1. Cadrul conceptual 199 5.6.2. Elemente de neuropsihologia voinței 202 5.6.3. Tipologia tulburărilor de voință 202 5.7. Tulburările de conștiință 203 5.7.1 Cadrul conceptual 203 5.7.2. Tulburările câmpului de conștiință 205 5.7.2.1 Tulburările clarității și capacității de integrare a câmpului de conștiință 206 5.7.2.2. Evaluarea stării de conștientă 206 5.7.2.2.1. Scala Glasgow (GCS, Glasgow Coma Scale) 207 5.7.2.3. Tulburări ale structurii câmpului de conștiință 209 5.7.2.3.1. îngustarea câmpului de conștiință 209 5.7.2.3.2. Starea crepusculară 209 5.7.2.3.2.1. Starea crepusculară isterică 209 5.7.2.3.2.2. Personalitatea multiplă 210 5.7.2.3.3. Confuzia mintală (stările confuzionale) 210 5.7.3. Tulburările conștiinței de sine 213 5.7.3.1. Tulburările conștiinței corporalității (somatognozia) 213 5.7.3.1.1. Tulburări de schemă corporală de tip neurologic 213 5.7.3.1.2. Tulburări de schemă corporală de natură psihică 213 5.7.3.1.3. Desomatizarea 214 5.7.3.2. Tulburările conștiinței realității obiectuale 214 5.7.3.3. Tulburări ale conștiinței propriei persoane 215 5.7.3.3.1. Personalitatea multiplă (alternă) 215 5.7.3.3.2. Depersonalizarea 215 5.7.3.3.3. Sindromul de automatism mintal (Kandinski-Clerambault) 216 5.8. Conduita motorie și tulburările ei 216 5.8.1. Cadrul conceptual 216 5.8.2. Tulburări de mișcare psihogenice 216 5.8.2.1. Definiție 216 5.8.2.2. Caracteristici generale ale tulburărilor de mișcare psihogenice 217 5.8.2.3. Prognosticul tulburărilor de mișcare psihogenice 219 5.8.2.4. Principalele tipuri de tulburări de mișcare psihogenice 219 5.8.2.4.1. Tremorul periferic (al extremităților) și generalizat psihogenic 219 5.8.2.4.2. Reacții exagerate de tresărire 219 5.8.2.4.3. Distonia psihogenică 220 5.8.2.4.4. Parkinsonismul psihogenic 220 5.8.2.4.5. Tulburări de mers și postură psihogenice 220 5.8.2.4.6. Ticuri și mioclonii paroxistice psihogenice 220 5.8.2.4.7. Convulsiile nonepileptice psihogenice 221 5.8.2.4.8. Paralizia funcțională și tulburările senzoriale 221 5.8.3 Dezorganizarea conduitelor motorii 221 5.8.4. Tulburări motorii induse de tratamentul cu neuroleptice 222 5.8.4.1. Distonia acută 223 5.8.4.2. Akatisia 223 5.8.4.3. Diskineziile 223 5.8.4.4. Sindromul parkinsonian 224 5.9. Tulburările afectivității 225 5.9.1. Cadrul conceptual 225 5.9.2. Tulburările dispoziției 225 5.9.2.1. Hipotimiile 226 5.9.2.2. Hipertimiile 226 5.9.2.2.1. Anxietatea 226 5.9.2.2.2. Depresia 229 5.9.2.2.3. Euforia 231 5.9.2.3. Tulburările dinamicii dispoziționale 232 5.9.3. Tulburări ale emoțiilor elaborate 232 5.9.3.1. Paratimiile 232 5.9.3.2. Fobiile 232 5.9.3.3. Extazul 234 5.10. Comportamente agresive extreme 234 5.10.1. Agresivitatea ca simptom. Cadrul conceptual 234 5.10.2. Elemente de neuropsihologie a impulsivității și agresivității 234 5.10.3. Evaluarea agresivității 236 5.10.4. Scale de evaluare a agresivității 237 5.10.5. Ipostaze clinice ale agresivității 238 5.10.6. Suicidul 239 5.10.6.1. Definiție. Cadrul conceptual 239 5.10.6.2. Instanțe ale fenomenului suicidar 241 5.10.6.2.1. Ideea de suicid veleitară 241 5.10.6.2.2. Șantajul cu suicidul 241 5.10.6.2.3. Tentativele suicidare 241 5.10.6.2.4. Sindromul presuicidar 242 5.10.6.2.5. Suicidul disimulat (travestit) 242 5.10.6.2.6. Raptusul suicidar 242 5.10.6.2.7. Suicidul cronic (parasuicidul) 242 5.10.6.2.8. Conduita suicidară 242 5.10.6.3. Suicidul în doi (suicidul dual) 242 5.10.6.4. Suicidul colectiv 242 5.10.6.5. Conduitele pseudosuicidare (falsele suiciduri) 243 5.10.6.6. Factori de risc pentru suicid 243 5.10.6.6.1. Factori socio-economici 243 5.10.6.6.1.1. Statutul marital 243 5.10.6.6.1.2. Suicidul în funcție de sex 243 5.10.6.6.1.3. Habitatul 243 5.10.6.6.1.4. Statutul profesional 244 5.10.6.6.2. Factorii meteorologici și cosmici 244 5.10.6.6.3. Factorii somatici 244 5.10.6.6.4. Ereditatea 244 5.10.6.6.5. Suicidul în funcție de vârstă 244 5.10.6.7. Suicidul în bolile psihice 246 5.10.6.7.1. Suicidul în depresie 246 5.10.6.7.1.1. Bilanțul evaluării riscului suicidar 247 5.10.6.7.1.2. Gradul de angajament într-o criză suicidară 247 5.10.6.7.1.3. Simptomatologia actuală 247 5.10.6.7.1.4. Antecedente personale 247 5.10.6.7.1.5. Context psihosocial 248 5.10.6.7.1.6. Personalitate 248 5.10.6.7.1.7. Antecedente familiale 248 5.10.6.7.1.8. Evaluarea gravității unei tentative suicidare 249 5.10.6.7.2. Suicidul în schizofrenie 249 5.10.6.7.3. Suicidul în epilepsie 249 5.10.6.7.4. Suicidul în întârzierea mintală 249 5.10.6.7.5. Suicidul în demențe 250 5.10.6.7.6. Suicidul în alcoolism și toxicomanii 250 5.10.6.7.7. Suicidul în nevroze 251 5.10.6.7.8. Suicidul în tulburările de personalitate 251 5.10.6.8. Mituri și false păreri despre suicid 251 5.10.6.9.Tipuri particulare de suicid 252 5.10.6.9.1. Sinuciderea de abandon 252 5.10.6.9.2. Sinuciderea "samsonică" 253 5.10.7. Homicidul 254 5.10.8. Infanticidul 255 Capitolul 6. Realitatea bolii psihice. Cadru clinic și intervenție psihologică . .. 257 6.1. Principiile etiologiei 262 6.1.1. Factorii genetici 263 6.1.2. Constituția fizică 263 6.1.3. Personalitatea 264 6.1.4. Bolile somatice 264 6.1.5. Stresul psihosocial 264 6.2. Tulburări psihice cu determinare organică 265 6.2.1. întârzierea mintală 268 6.2.1.1. Definiție 268 6.2.1.2. Scurtă prezentare clinică 270 6.2.1.3. Epidemiologie, date de evoluție și prognostic 271 6.2.1.4. Factori etiopatogenici implicați în apariția tulburării 271 6.2.1.5. Investigații psihologice specifice 272 6.2.1.6. Posibilități de intervenție terapeutică a psihologului clinician 275 6.2.2. Demențele 275 6.2.2.1. Conceptul de demență 275 6.2.2.2. Diagnosticul de demență 276 6.2.2.3. Etape în investigarea demenței 278 6.2.3. Deficitul cognitiv minor (Mild Cognitive Impairment)/MCI 287 6.2.3.1. MCI - cadru conceptual 287 6.2.3.2. Criterii de diagnostic 289 6.2.3.3. MCI - entitate clinică heterogenă 290 6.2.3.4. Aspecte neuropsihologice în MCI 291 6.2.3.5. Perspective terapeutice în MCI 292 6.2.4. Deteriorarea în îmbătrânirea normală și patologică 292 6.2.5. ADHD 296 6.2.5.1. Definirea ADHD 296 6.2.5.2. Istoric 296 6.2.5.3. Date epidemiologice și etiopatogenie 296 6.2.5.4. Diagnosticul ADHD 297 6.2.5.5. Tabloul clinic ADHD 298 6.2.5.6. Comorbiditatea ADHD 299 6.2.5.7. Scale specifice de măsurare ADHD 300 6.2.5.8. Tratament ADHD 300 6.2.5.9. Adhd la adulți 302 6.2.6. Tulburări psihopatologice în epilepsie 304 6.3. Nevrozele 307 6.3.1. Tulburările anxioase 314 6.3.1.1. Tulburarea anxioasă generalizată 314 6.3.1.1.1. Definiție 314 6.3.1.1.2. Scurtă prezentare clinică 315 6.3.1.1.3. Epidemiologie, date de evoluție și prognostic 317 6.3.1.1.4. Factori etiopatogenici implicați în apariția tulburării 317 6.3.1.1.5. Investigații psihologice specifice 319 6.3.1.1.6. Intervenția psihofarmacologică în tulburările anxioase . . . 322 6.3.1.1.7. Posibilități de intervenție terapeutică a psihologului clinician 324 6.3.1.2. Tulburarea de panică 325 6.3.1.2.1. Definiție 325 6.3.1.2.2. Prezentare clinică 325 6.3.1.2.3. Epidemiologie, date de evoluție și prognostic 326 6.3.1.2.4. Factori etiopatogenici implicați în apariția tulburării 326 6.3.1.2.5. Investigații psihologice specifice 327 6.3.1.2.6. Posibilități de intervenție terapeutică a psihologului clinician 328 6.3.1.3. Tulburările fobice anxioase - fobiile 329 6.3.1.3.1. Prezentare clinică 331 6.3.1.3.2. Categorii de fobie 332 6.3.2. Tulburările obsesiv-compulsive (TOC) 344 6.3.2.1. Tabloul clinic al tulburărilor 344 6.3.2.1.1. Obsesia 344 6.3.2.1.2. Compulsia 345 6.3.2.1.3. Principalele teme obsesive 345 6.3.2.1.4. Ritualuri compulsive frecvente 345 6.3.2.1.5. Lentoarea obsesivă 347 6.3.2.1.6. Anxietatea 347 6.3.2.2. Tabloul clinic al tulburării în copilărie 347 6.3.2.3. Tulburări asociate 347 6.3.2.4. Criterii de diagnostic 348 6.3.2.5. Epidemiologie, date de evoluție și prognostic 349 6.3.2.6. Factori etiopatogenici implicați în apariția tulburării 349 6.3.2.6.1. Factori biologici 349 6.3.2.6.2. Factori psihosociali 350 6.3.2.7. Investigații psihologice specifice 351 6.3.2.8. Posibilități de intervenție terapeutică a psihologului clinician .. . 352 6.3.2.8.1. Terapia comportamentală 352 6.3.2.8.2. Terapia familială 353 6.3.2.8.3. Medicație 354 6.3.2.8.4. Psihochirurgia 354 6.3.3. Neurastenia 354 6.3.3.1. Istoricul și dezvoltarea conceptului 354 6.3.3.2. Ipoteze etiologice în sindromul oboselii cronice 355 6.3.3.3. Neurastenia - definiție 356 6.3.3.4. Criteriile ICD 10 pentru neurastenie 357 6.3.3.5. Consensul de neurastenie 358 6.3.3.6. Câteva date epidemiologice 358 6.3.3.7. Aspecte etiologice 360 6.3.3.8. Cadrul clinic al neurasteniei și oboseala (epuizarea) ca simptom central 361 6.3.3.9. Neurastenia și tulburările somatoforme 364 6.3.3.10. Neurastenia și sindromul burnout 365 6.3.3.11. Alte sindroame înrudite cu neurastenia 367 6.3.3.12. Profilaxia și tratamentul neurasteniei 368 6.3.4. Tulburarea de stres posttraumatic 369 6.3.4.1. Definiție 369 6.3.4.2. Scurtă prezentare clinică 371 6.3.4.3. Epidemiologie, date de evoluție și prognostic 375 6.3.4.4. Factori etiopatogenici implicați în apariția tulburării 376 6.3.4.4.1. Factori neuro-bio-psihologici 376 6.3.4.4.2. Factorul genetic 377 6.3.4.4.3. Teoria psihanalitică 377 6.3.4.4.4. Teoria comportamentală 377 6.3.4.4.5. Teoria cognitivă 377 6.3.4.5. Investigații psihologice specifice 378 6.3.4.6. Intervențiile psihofarmacologice 378 6.3.4.7. Posibilități de intervenție terapeutică a psihologului clinician . . 379 6.3.4.7.1. Psihoterapia de grup 379 6.3.4.7.2. Terapia comportamentală 380 6.3.4.7.3. Terapia cognitiv-comportamentală 380 6.3.4.7.4. Psihoterapia senzitivo-motorie 380 6.3.4.7.5. Terapia prin expunere prelungită pentru PTSD 381 6.3.4.7.6. Terapia familială 383 6.3.5. Dismorfofobia 384 6.3.5.1. Definiție. Istoric 384 6.3.5.2. Dismorfofobia ca simptom 384 6.3.5.3. Sindromul dismorfofobic în diferite circumstanțe 385 6.3.5.4. Dismorfofobia - tablou psihopatologic 385 6.3.5.4.1. Automutilarea ca o consecință a dismorfofobiei 386 6.3.5.4.1.1. Automutilarea majoră 387 6.3.5.5. Abordare terapeutică 389 6.3.6. Hipocondria 390 6.3.6.1. Semantică și semiologie 390 6.3.6.2. Hipocondria și psihanaliza 390 6.3.6.3. Organodinamismul și hipocondria 392 6.3.6.3.1. Clasificările lui H. Ey 393 6.3.6.4. Modelul cognitiv al hipocondriei 394 6.3.6.5. Fenomenologie și hipocondrie 396 6.3.6.6. Medicul și hipocondriacul - un cuplu inseparabil 396 6.3.6.7. Hipocondria - o viziune psihopatologică românească 396 6.3.6.8. Repere somatice și psihice în psihopatologia hipocondriei .... 398 6.3.6.9. Epidemiologia hipocondriei 399 6.3.6.10. Evoluție și prognostic 400 6.3.6.11. în căutarea unei strategii terapeutice 400 6.3.6.11.1. Tratamentul medicamentos 400 6.3.6.11.2. Psihoterapiile 402 6.3.6.12. Hipocondria și anxietatea referitoare la sănătate la vârstnici ... 404 6.4. Conceptul de psihoză 408 6.4.1. Tulburările paranoide 410 6.4.1.1.Definiție 411 6.4.1.2. Prezentare clinică 411 6.4.1.3. Subtipuri de tulburare delirantă 411 6.4.1.4. Elemente și tulburări asociate 413 6.4.1.5. Paranoia 413 6.4.1.6. Parafrenia 414 6.4.1.7. Delirul senzitiv de relație 414 6.4.1.8. Epidemiologie, date de evoluție și prognostic 414 6.4.1.9. Factori eriopatogenici implicați în apariția tulburării 414 6.4.1.10. Investigații psihologice specifice 415 6.4.1.11. Posibilități de intervenție terapeutică a psihologului 416 6.4.2. Schizofrenia 416 6.4.2.1. Definiție 417 6.4.2.2. Prezentare clinică 418 6.4.2.2.1.Criteriile DSM-IV pentru schizofrenie 419 6.4.2.2.2. Criterii de schizofrenie ICD 10 420 6.4.2.3. Forme clinice de schizofrenie 421 6.4.2.3.1. Schizofrenia dezorganizată 421 6.4.2.3.2. Schizofrenia catatonică 422 6.4.2.3.3. Schizofrenia paranoidă 423 6.4.2.3.4. Schizofrenia reziduală 423 6.4.2.3.5. Schizofrenia simplă 423 6.4.2.3.6. Schizofrenia nediferențiată 424 6.4.2.4. Epidemiologie, date de evoluție și prognostic 424 6.4.2.5. Evoluția și prognosticul schizofreniei 425 6.4.2.6. Factori eriopatogenici implicați în apariția tulburării 426 6.4.2.7. Investigații psihologice specifice 426 6.4.2.7.1. Bateria de inteligență Wechsler (WAIS) 428 6.4.2.7.2. Proba de inteligență Raven 428 6.4.2.7.3. Testul Rorschach 429 6.4.2.7.4. TAT 430 6.4.2.7.5.Testul Szondi 430 6.4.2.7.6. Testul arborelui (Koch) 431 6.4.2.7.7. Testul persoanei (Machover, Human Figure Drawing - HFD) 432 6.4.2.7.8. Inventarul de personalitate Minnesota (MMPI) 432 6.4.2.7.9. PANSS - Positive And Negative Symptoms Scale 432 6.4.2.7.10. SAPS și SANS (Scalele de evaluare a simptomelor pozitive și negative) 433 6.4.2.8. Medicația antipsihotică - neuroleptice 443 6.4.2.8.1. Definiție 443 6.4.2.8.2. Efectele terapeutice ale neurolepticelor 444 6.4.2.8.3. Clasificarea neurolepticelor după activitatea psihofarmacologică 444 6.4.2.8.4. Efecte adverse 445 6.4.2.8.5. Antipsihotice depozit (după Taylor D., 1999) 445 6.4.2.9. Posibilități de intervenție terapeutică a psihologului clinician . . 446 6.4.3. Tulburările afective 447 6.4.3.1. Tulburarea afectivă bipolară 447 6.4.3.1.1. Definiție 448 6.4.3.1.2. Scurtă prezentare clinică 448 6.4.3.1.3 Episodul maniacal 448 6.4.3.1.4. Episodul depresiv 451 6.4.3.1.4.1. Diagnosticul episodului depresiv major 452 6.4.3.1.4.2. Tulburări asociate 453 6.4.3.1.4.3. Ghid de depistare a depresiei 454 6.4.3.1.4.4. Factorii primari de risc pentru depresie 454 6.4.3.1.4.5. Importanța istoricului de depresie 455 6.4.3.1.4.6. Diagnostic pozitiv de depresie 455 6.4.3.1.4.7. Interviul clinic este cea mai eficientă metodă de diagnostic 455 6.4.3.1.5. Episoade mixte 456 6.4.3.1.6. Epidemiologie, date de evoluție și prognostic 457 6.4.3.1.7. Clasificare și modalități de evoluție în tulburarea bipolară 458 6.4.3.1.8. Aspecte psihosociale ale PMD 461 6.4.3.1.9. Comorbiditate 461 6.4.3.1.10. Factori etiopatogenici implicați în apariția tulburării .... 462 6.4.3.1.11. Investigații psihologice specifice 462 6.4.3.1.12. Medicația în boala bipolară 468 6.4.3.1.13. Intervenția terapeutică a psihologului clinician 478 6.4.3.2. Distimia 480 6.4.3.2.1. Scurtă prezentare clinică 480 6.4.3.2.2. Diagnosticul de distimie după criteriile DSM-IV 480 6.4.3.2.3. Epidemiologie, date de evoluție și prognostic 481 6.4.3.2.4. Aspecte terapeutice 481 6.4.3.3. Ciclotimia 482 6.4.3.3.1. Scurtă prezentare clinică 482 6.4.3.3.2. Faza depresivă 482 6.4.3.3.3. Faza hipomaniacală 483 6.4.3.3.4. Complicații 483 6.4.3.3.5. Posibilități de evoluție 483 6.4.3.3.6. Aspecte terapeutice 484 6.5. Toxicomaniile și alcoolismul 484 6.5.1. Conceptul de adicție - addiction 484 6.5.1.1. O perspectivă dinamică în adicție 485 6.5.2. Alcoolismul 485 6.5.2.1. Definiție 485 6.5.2.2. Epidemiologia alcoolismului 486 6.5.2.3. Complicații ale alcoolismului 486 6.5.2.4. Predispoziție și factori de risc în alcoolism 486 6.5.2.5. Circumstanțe patologice induse de alcool 487 6.5.2.6. Intoxicația alcoolică 487 6.5.2.7. Delirium tremens 487 6.5.2.8. Tulburarea psihotică indusă de alcool 488 6.5.2.9. Probleme în consultarea pacienților cu abuz de alcool sau medicamente 488 6.5.2.10. Tratamentul în alcoolism 489 6.5.2.10.1. Strategia terapeutică în alcoolism 489 6.5.2.10.2 Psihoterapiile în alcoolism 491 6.5.2.11. Intervenția psihologului în alcoolism 492 6.5.3. Toxicomania 493 6.5.3.1. Definiție 493 6.5.3.2. Criterii de diagnostic pentru intoxicația cu o substanță, după DSM-IV 493 6.5.3.3. Criterii de diagnostic pentru abstinența de o substanță 494 6.5.3.4. Craving sau apetența 494 6.5.3.5. Dependența 494 6.5.3.5.1. Dependența fizică 494 6.5.3.5.2. Dependența psihică 495 6.5.3.6. Principalele droguri 496 6.5.3.7. Factori implicați în consumul de droguri 496 6.5.3.8. Droguri empatogene și entactogene 497 6.5.3.9. Derivații de opiu 498 6.5.3.9.1. Criterii de diagnostic pentru intoxicația cu opiacee (DSM-IV) 499 6.5.3.9.2. Sevrajul la opiacee 499 6.5.3.10. Cocaina 500 6.5.3.10.1. Criterii de diagnostic pentru intoxicația cu cocaină (DSM-IV) 500 6.5.3.11. Halucinogenele 501 6.5.3.11.1. Criteriile de diagnostic pentru tulburarea de percepție persistentă halucinogenă (flashbacks) 501 6.5.3.12. Derivații de canabis (hașiș, marijuana) 501 6.5.3.13. Barbituricele 502 6.5.3.13.1. Intoxicația cu barbiturice 502 6.5.3.14. Tranchilizantele 502 6.5.3.14.1. Criterii de diagnostic pentru intoxicația cu sedative, hipnotice sau anxiolitice 503 6.5.3.14.2. Criterii de diagnostic pentru abstinența de sedative, hipnotice sau anxiolitice 503 6.5.3.14.3. Probleme în consultarea pacienților cu abuz de medicamente sau droguri 504 6.5.3.15. Strategii terapeutice în toxicomanii 504 6.5.3.15.1. Tratamentul în toxicomania cu heroină 504 6.5.3.16. Alte toxicomanii și toxicofilii medicamentoase 508 6.5.3.16.1. Etnobotanicele 508 6.5.3.16.2. Toxicofiliile medicamentoase 509 6.5.3.17. Intervenția psihologului în toxicomanii 510 6.6. Bolile factice și simularea 511 6.6.1. Definiția bolilor factice 511 6.6.1.1. Descriere generală 512 6.6.1.2. Particularități clinice 513 6.6.1.2.1. Tulburările factice cu simptome somatice predominante 513 6.6.1.2.2. Tulburări factice cu simptome psihologice dominante .... 515 6.6.1.2.3. Tulburări factice cu simptome combinate, somatice și psihologice 516 6.6.1.3. Variante moderne ale sindromului Miinchausen 516 6.6.1.3.1. Sindromul Miinchausen by proxi 516 6.6.1.3.2. Sindromul Miinchausen pe internet 516 6.6.1.4. Considerații psihodinamice 518 6.6.1.5. Prevalentă și genetică 519 6.6.1.6. Tratament și intervenție psihologică 520 6.6.2. Simularea 521 6.6.2.1. Caracteristici clinice 522 6.6.2.2. Management 523 Capitolul 7. De la psihosomatică la somatizare 525 7.1. Definiții și cadru conceptual 525 7.2. Somatizarea între psihanaliză și neurobiologie 526 7.3. Somatizare și medicină psihosomatică 526 7.4. Grupa tulburări somatoforme în DSM-IV 527 7.5. Tulburări somatoforme și normativitate 528 7.6. Afectivitatea negativă și somatizarea 528 7.7. Somatizare și conștiință 529 7.8. Somatizarea - un comportament în fața bolii 530 7.9. Genetică și somatizare 531 7.10. Somatizare și personalitate 531 7.11. Posibile modele ale somatizării 532 7.11.1. Somatizarea ca mecanism de apărare psihologic 532 7.11.2. Somatizarea ca amplificare nespecifică a suferinței 533 7.11.3. Somatizarea ca tendință de a apela la îngrijiri medicale 534 7.11.4. Somatizarea ca o consecință a suprautilizării asistenței medicale . . 535 7.12. Etiologie și ontologie în somatizare 536 7.13. Fiziologie și psihiatrie în determinarea simptomelor funcționale 538 7.14. Factorii psihosociali și somatizarea 538 7.15. Comorbiditate și somatizare 539 7.16. Nosografie și somatizare 539 7.17. Antropologie și somatizare 540 Capitolul 8. Repere în psihosexologie 541 8.1. Problema sexualității în lumea contemporană 542 8.2. Medicul și sexualitatea - o situație inedită 544 8.3. Disfuncțiile sexuale psihogene 548 8.4. F 52 - Clasificarea disfuncțiilor sexuale în psihiatrie 548 8.4.1. Disfuncțiile sexuale masculine 549 8.4.1.1. Disfuncția erectilă 549 8.4.1.1.1. Disfuncția erectilă și depresia 552 8.4.1.1.2. Modalități de abordare a disfuncției erectile psihogene ... 553 8.4.2. Disfuncțiile sexuale feminine 554 8.4.2.1. Vaginismul 554 8.4.2.1.1. Forme de manifestare în vaginism 555 8.4.2.1.2. Managementul dispareuniei și vaginismului 556 8.4.2.2. Orgasmul și frigiditatea 557 8.4.2.2.1. Ciclul răspunsului sexual feminin 557 8.4.2.2.2. Orgasmul - vaginal/clitoridian 559 8.4.2.2.3. Frigiditatea 559 8.4.2.2.3.1. Frigiditate versus hipogineism 560 8.4.2.2.3.2. Frigiditate ca sexism 560 8.4.2.2.3.3. Frigiditatea ca disfuncție sexuală 560 8.4.2.2.3.4. Clasificarea frigidității 561 8.4.2.2.3.5. Incidență și prognostic 561 8.4.2.2.3.6. Consultul în frigiditate 561 8.4.2.2.3.7. Considerații psihodinamice în frigiditate 562 8.4.2.2.4. Tratamentul anorgasmiei 565 8.4.3. Disfuncțiile sexuale ale cuplului 567 8.4.4. Factori implicați în disfuncțiile sexuale ale cuplului 567 8.4.5. Tipuri de psihoterapie folosite în tratamentul disfuncțiilor sexuale 568 8.4.5.1. Indicațiile psihoterapiei cognitiv-comportamentale în disfuncțiile sexuale (Hawton, 1995) 569 8.4.5.2. Factorii responsabili de succesul tratamentului 569 8.5. Ce este perversiunea? 569 8.5.1. Un punct de vedere psihopatologic 570 8.5.2. Parametri ai severității parafiliei 571 8.5.3. Clasificarea parafiliilor - de la Freud la nosografia contemporană 573 8.5.3.1. Perversiuni de obiect 573 8.5.3.2. Perversiuni de scop 574 8.5.3.3. Perversiuni "prin supraestimare sexuală" 574 8.5.3.4. Perversiuni legate de alegerea și numărul partenerilor 574 8.5.4. Criteriile diagnostice pentru perversiunile sexuale cuprinse în ICD 575 8.5.5. Tulburări multiple ale preferinței sexuale 576 8.5.6. Alte tipuri de preferință sexuală 576 8.5.7. Principalele perversiuni sexuale 576 8.5.7.1. Travestismul 576 8.5.7.2. Fetișismul 577 8.5.7.3. Exhibiționismul 579 8.5.7.4. Voyeurismul 579 8.5.7.5. Sadomasochismul 580 8.5.7.6. Pedofilia 582 8.5.7.7. Adicția sexuală (dependența la sex, comportamentul sexual compulsiv) 584 8.5.7.8. Cybersexul - o enigmă contemporană 588 8.5.8. Există o terapie a perversiunilor? 590 8.5.8.1. Instaurarea controlului extern 590 8.5.8.2. Scăderea libidoului 590 8.5.8.3. Tratarea afecțiunilor comorbide 591 8.5.8.4. Terapia cognitiv-comportamentală 591 8.5.8.5. Psihoterapia psihodinamică 591 Capitolul 9. Examinarea bolnavului psihic 593 9.1. Examenul psihiatric 594 9.2. Examinarea stării psihice 597 9.2.1. Istoricul personal al pacientului 598 9.2.2. Istoricul școlar 599 9.2.3. Istoricul sexual 599 9.2.4. Istoricul marital 599 9.2.5. Istoricul profesional 600 9.2.6. Circumstanțe sociale prezente 600 9.2.7. Istoricul medico-legal 600 9.2.8. Istoricul medical anterior 600 9.2.9. Personalitatea premorbidă 603 9.2.10. Interviul unui aparținător 604 9.2.10.1. Impresii asupra persoanei care informează 604 9.2.11. Boala actuală 605 9.2.12. Antecedente psihiatrice heredo-colaterale 605 9.2.13. Istoricul psihiatric 605 9.3. Examenul psihic 605 9.3.1. Prezentare și comportament 607 9.3.1.1. Reacția față de examinator 608 9.3.1.2. Activitatea motorie 608 9.3.2. Tulburări de vorbire și gândire 609 9.3.2.1. Viteza vorbirii 609 9.3.2.2. Continuitatea vorbirii 609 9.3.2.3. Tulburări în exprimarea gândirii 609 9.3.2.3.1. Fuga de idei 610 9.3.2.3.2. Perseverarea 610 9.3.2.4. Funcțiile cognitive 610 9.3.2.4.1. Orientarea 611 9.3.2.4.2. Atenția și concentrarea 611 9.3.2.4.3. înregistrarea și memoria de scurtă durată 612 9.3.2.4.4. Memoria recentă 613 9.3.2.4.5. Memoria de lungă durată 613 9.3.2.4.6. Inteligența 614 9.3.2.4.7. Abstractizarea 614 9.3.2.4.8. Tulburările de conținut ale gândirii 615
9.3.2.4.8.1. Preocupări 615 9.3.2.4.8.2. Convingeri (credințe) anormale 615 9.3.3. Afectivitatea și dispoziția
|