4033 produse pe stoc
 |
|
 |
 |
|
 |
 |
|
 |
|
 |
|
 |
|
Iisus Christosul Viața unui Maestru |  » Coperta | Iisus a fost o entitate care a dat-o la o parte pe femeia pe care o
iubea, pe copiii lui, tronul și care a avut un mesaj. Mesajul era:
Pentru ca eu să fiu regele evreilor, trebuie mai întâi să fiu fiul lui
Dumnezeu... | Afișat de 22052 ori. |
| Preț raft: | 16.00 RON | |
Reducere: | 10% | Preț site: | 14.40 RON
* | |
Contact
|
CALEA UNUI CHRISTOS: SĂ RIȘTI TOTUL DE DRAGUL ADEVĂRULUI
Prima
duminică pe. care am sărbătorit-o în Sala Mare, atunci când s-a stabilit, în
sfârșit, școala asta aici, a fost duminica de Paști. Învățătura se referea la
învierea lui Christos, la o viață bine trăită, la un om care l-a realizat pe
Dumnezeu și care a pus totul la bătaie. Uite cum stau lucrurile, poți să-mi
răstignești corpul, dar asta nu-mi va schimba adevărul, pentru că ceea ce tu
distrugi astăzi, eu voi crea din nou în câteva clipe. Asta înseamnă să pui
totul la bătaie, nu-i așa?
Ceea
ce e atât de frumos despre Yeshua ben Joseph este că, până și în mituri, el a
fost preamărit ca fiind un învățător minunat, puternic, înțelept și iubitor.
Mesajul lui, considerat a fi original la acea vreme, este un mesaj autentic,
care într-adevar îi aparține lui: Împărăția cerurilor e înăuntrul meu, iar eu
sunt atât fiul omului, cât și fiul lui Dumnezeu. Ca fiu al omului sunt fragil,
sunt ispitit, mi-e frică, sunt supus pericolului, dar ca fiul lui Dumnezeu, eu
sunt al eternității. Și nu e nimic ce poți să îmi faci, și să nu fie aprobat de
Tatăl meu din ceruri.
Ne
place asta. Ne face să lăcrimăm în interior. Și ne apropiem de asta pentru că
ne gândim că, dacă o adorăm, atunci cumva măreția aceea, ceva din viața aceea
divină și fără de prihană o să rămână și în noi.
Din
cauza asta plângem când auzim povestea lui Iisus.
EI a
fost un mare om, moștenitorul de drept al tronului Iudeei. Provenea dintr-o
casă regală, iar treaba lui a fost să transmute faptul că este fiul omului în a
fi fiul lui Dumnezeu. A fost treaba lui să o facă, dar a fost și pasionat de
asta. Duminica aceea de Paști în care am fost aici a fost o zi furtunoasă, iar
eu v-am spus tuturor - Așadar, care e mistica Christului? Christ înseamnă
Christosul, înseamnă a ști. Iar asta spune că el a știut ceva. A știut ceva
și a trăit ce a știut.
Mulți
pot să știe lucrurile la nivel filosofic, teoretic, dar nu le trăiesc. Cumva,
se separă de starea lor de a cunoaște. Trăiesc într-un sol de psihoză, Într-o
zonă a minții lor în care știu, dar nu trăiesc niciodată ceea ce știu, pentru
că a trăi e cumva separat de această stare de a ști. O să auziți oameni care
spun și eu v-am auzit pe voi spunând: înăuntrul meu, știu și mai bine de
atât. Știu care e adevărul, dar nu îl trăiesc. De ce? Există vreun element din
voi care spune că adevărul este deja adevăr dacă este înțeles și că nu ne
imploră să trăim conform cu ceea ce am înțeles? Ce concept interesant, dragi
maeștri. De ce știți așa de mult și trăiți așa de puțin?
Oare
să· fie partea de acțiune din viața voastră cea care înseamnă ceva? Vă spun eu că ceea ce contează pentru
voi e imaginea voastră și corpul vostru și cumva, pe aici, în cutiuța asta,
stă marea cunoaștere, pe care cumva o adorați, dar nu trebuie să vă
transformați niciodată în ea.
Motivul
pentru care îl iubiți pe Christ este că el a pus totul la bătaie. Un om a
riscat și a fost dispus, atunci, să își trăiască adevărul, astfel că ideea de a
fi fiul omului a ajuns să-i pară mizerabilă, pentru că și-a dat seama că fiii
și fiicele oamenilor trăiesc viața, însă fiii și fiicele lui Dumnezeu sunt
opriți să o facă.
Îl
iubim pentru că a fost un om curajos. Îl idolatrizăm pentru că el face ceea ce
noi n-am putut să facem, ceea ce sperăm că am putea să facem, dar cei mai mulți
nu ar putea să facă niciodată, pentru că cea mai mare frică a lor e frica de
moarte. Cea mai mare frică e moartea - și asta poate să fie moartea unei
imagini, moartea unei relații, moartea unei familii, pierderea sprijinului
economic. Moartea e un lucru înspăimântător: pierderea tinereții, pierderea
frumuseții, pierderea membrelor. Și dacă luăm toate astea și vedem care e
numitorul comun, vedem că e pierderea, moartea.
Așadar,
cu cât ar fi putut Christos să fie mai măreț decât voi? El a fost o entitate
care a pus totul la bătaie, totul. Dacă cineva îți spune îți las viața dacă te
dezici, începi să te gândești la asta. Tot ce am de făcut e să spun că îmi
pare rău, tot ce am de făcut este să pledez neștiutor și, dacă fac asta, atunci
viața mea o să fie salvată. Dar o minte atât de măreață precum Christos știe
că, odată ce prostituăm adevărul pentru subtilitățile vieții, deja suntem
morți.
Primul
mesaj, când am venit aici, a fost că voi sunteți Dumnezeu și că Christos este
oportunitatea voastră. Dar voi invocați un soi de frică îngrozitoare. Ar putea
să fie nu mai departe de stăpânirea acestei părți importante din viața voastră,
a imaginii voastre, a corpului vostru - un Christos ar putea să fie nu mai
departe de incorporarea unui adevăr frumos într-o lumină vie. Ar putea să fie
nu fie mai departe de atât. Cât de aproape înseamnă asta? Ei bine, ar putea să
fie nu mai departe de a spune, ce am de pierdut? Poate că o să câștig totul. Ce
am de pierdut dacă mă schimb? Ce am de pierdut, dacă renunț la ignoranța mea
superficială? Poate. că ceea ce câștig e cunoaștere și libertate. Dar atunci se
apucă să lucreze mintea și spune, da, dar dacă renunți la asta, uite care sunt
consecințele. Și acum știm de ce Christoșii sunt așa de rari pentru că toți
au abandonat. Când ești dispus să mori pentru ceea ce știi, acela e momentul în
care ești cu adevărat cel mai viu.
învățătura
asta pe care am predat-o atunci, în duminica aceea de Paști, chiar a zguduit
școala asta din temelii. A fost o dimineață minunată, de neuitat. Foarte
percutantă. Obiectul învățăturii a fost să spun că niciunul dintre voi nu
trebuie să mai adorați vreodată o idee mentală sau un vis mental. Christul nu
trebuie venerat ca un idol, ci ca ideal pe care să îl iubești, să îl admiri și
care să te inspire.
Cea
mai măreață ființă care trăiește înăuntrul vostru este cea care este fiul sau
fiica Dumnezeului celui viu. Cine este Dumnezeul cel viu? Spiritul vostru
Sfânt. Fundamentul care ține laolaltă toată realitatea voastră. Dar avem o
problemă cu măiestria - o avem! - și problema e că voi credeți că o să ratați
ceva atunci când vă schimbați, așa că acum o să ratați viața. Poate că asta ați
făcut mereu - ați ratat-o. Ei, ce spuneți despre asta? Aveți aici viața
voastră, prietenii voștri, dușmanii, iubiții, soții și soțiile, copiii,
convingerile voastre, cunoașterea, ignoranta voastră, prejudecățile și
limitările, realizările voastre. Iar aici aveți mesajul lui Dumnezeu, viața cea
măreață, viața cea vrednică. Așadar, cum le îmbinăm pe cele două? Rareori sunt
îmbinate, pentru că oamenii vor să adore la nivel filosofic, la nivel ideal, un
lucru măreț, dar nu vor niciodată să îl trăiască. De ce? Și o să vă întreb și
pe voi: De ce ați vrea să o faceți?
Yeshua
ben Joseph avea o soție. Știa ce înseamnă să faci dragoste cu o femeie și știa
ce înseamnă să ai copii. Oare asta i-a oprit mesajul? I-a îmbogățit mesajul. Nu
credeți că îi înțelegea pe oameni? Ba da. Și atunci, ce făcea el diferit față
de ce faceți voi? Despre ce anume vorbim aici? Iată ce a făcut. Cea
mai măreață învățătură care s-a predat vreodată a fost învățătura de pe munte.
Le-a spus oamenilor lui care voiau să știe cum să găsească împărăția cerurilor:
iubește-ți aproapele ca pe tine însuți. Am putea să mergem mai departe și să
mai explicăm ce înseamnă asta în acest secol al douăzeci și unulea, al
relațiilor sexuale deschise. Am putea să mai spunem și iubește-te pe tine așa
cum te străduiești să îți iubești partenerul. Mi-a plăcut mesajul acela și
nu a fost el primul care l-a transmis. Orice maestru îl știa deja. Și au mai
fost mulți maeștri înaintea lui Yeshua ben Joseph, maeștri mari - și mulți au
fost și după el. Nu mai e o stare de cunoaștere singulară, ci o atotcunoaștere.
Cine
suferă în viață? O să vă spun eu cine suferă în viață. Spiritul nostru suferă,
în favoarea preferinței corpurilor noastre. Să explic puțin. Ce este Spiritul?
Spiritul este vocea invizibilă. Este starea de cunoaștere, invizibilă. E
măreția noastră, nedezvoltată.
Un
maestru face opusul a ceea ce faceți voi. Voi lucrați pentru a vă dezvolta
viața socială. Lucrați pentru a vă dezvolta corpurile. Lucrați pentru a vă
dezvolta relațiile, frumusețea, modul de a relaționa. Ba chiar munciți și vă
străduiți să vă dezvoltați victimizarea. O faceți. Știți că așa e. Un
Pag. 17 21
A apărut în: 2014-03 |
Fii primul care își spune opinia! |
 | Articole de același autor,
Ramtha: |  | |
|
|
|
|
 | Contactul Călătoria și scopul sufletului nostru prin viață |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
 | Noul marș Dezvoltând o minte care merită să fie păstrată |
|
|
|
|
|
|
|
 | Treziți Povestea visului unui maestru și mantia albastră a miezului nopții |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
 | Contactul Călătoria și scopul sufletului nostru prin viață |
|
|
|
 | Contactul Călătoria și scopul sufletului nostru prin viață |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
 | Contactul Călătoria și scopul sufletului nostru prin viață |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
Cele mai noi cărți ADEVĂR DIVIN
|
Noutăți pe site
|
Retipăriri
| |
|
 |
|
 |
|