Drumul către ceilalţi trece prin noi înşine

Cine ar putea spune că a mulţumi este ceva care ar trebui învăţat, reînvăţat? Fiecare din noi mulţumim aşa cum respirăm: automat, mecanic aproape, fără să conştientizăm. Educaţia din cei şapte ani de-acasă, pe care se presupune că îi purtăm cu toţii în bagajul personal nu-şi dezminte decât prin excepţie eficacitatea.

Autor: Clara Toma

Editura: Ascendent

Afişat de 21920 ori.

Cotaţie articol: Nespecificat (0/5; 0 voturi)
Neinspirat	Mediocru	Mediu	Bun	Excelent

•Preţ site:	15.75 RON *
Momentan indisponibil(ă)! În prezent nu cunoaştem dacă şi când acest produs va fi în stocul nostru. Puteţi însă să faceţi precomandă şi astfel veţi fi anunţat(ă) atunci când acesta devine disponibil. Pentru aceasta trebuie să fiţi autentificat(ă).

Contact

Descriere

Cuprins

Fragmente

Condiţii de livrare

Experimentează!

Ştiu, prea puţini dintre noi avem şansa (sau curajul?!) de a face exact ceea ce vrem, cum vrem, când vrem ... Existenţa cotidiană pare (doar pare) că este decupată dintr-un scenariu scris de un scenarist zgârcit cu timpul şi regizată de un regizor prea deprimat ca să poată exprima strălucirea. Prea mulţi dintre noi ne jucăm submisiv roluri rutinate în care ne complacem an de an, lună de lună, zi de zi... Ieşirea din rolul, scenariul şi regia cărora ne conformăm pasiv pare să ne înspăimânte mai mult decât pericolul de a ne fi ratat fericirea de a ne trăi cu adevărat propria viaţă ...

Ştiu, ştiu cât de tare îţi este frică de schimbare.

Schimbarea înseamnă necunoscut iar necunoscutul nu este tocmai un punct de atracţie, pentru mulţi dintre noi, turiştii acestei existenţe.

Dacă te afli printre cei mai puţin atraşi de schimbare, îţi propun să o experimentezi în doze homeopatice şi pe durată scurtă, măcar pe durata unui weekend sau a unei vacanţe. Dăruieşte-ţi un cadou special: experimentează-te pe tine şi viaţa dincolo de scenariul, rolul şi regia arhicunoscute; dincolo de partituri învăţate; dincolo de replicile bine redate; dincolo de tipare; dincolo de ceea ce ai învăţat că eşti.

(RE)CREEAZĂ- TE experimentând altcumva şi altceva... de pildă, dacă eşti o persoană matinală, alege să te alinţi cu un somn până în miezul zilei; dacă dimpotrivă, trezitul de dimineaţă ţi se pare o corvoadă, alege împăcat să te trezeşti într-o dimineaţă înainte ca soarele să apară – e o experienţa specială să îţi începi ziua în energia răsăritului... Dacă iubeşti hainele clasice şi elegante şi te defineşti prin ele, încearcă măcar câteva zile să vezi cum te simţi în blugi rupţi şi într-un tricou şifonat (eventual într-o sală de teatru sau într-un restaurant luxos, sic!); dacă vacanţele tale seamănă toate – aceleaşi hoteluri de la 3 stele în sus, dă-ţi dreptul de a experimenta o vacanţă în cort ori într-o cabană în vârf de munte; dacă sejururile tale sunt enciclopedii de istorie, geografie şi cultură, renunţă măcar o dată la mândria de a fi cult şi informat şi colindă pur şi simplu străzile unui oraş ce-l vizitezi prima oară, intră în florării, în mici magazine de artizanat sau de dulciuri, fără un scop anume, la un film oarecare într-o limbă ce poate nu o înţelegi, dar măcar savurezi un pop-com... Dacă gusturile tale muzicale sunt extrem de rafinate şi îţi repugnă manelele, iar muzică populară îţi deranjează auzul, stai totuşi într-o seara la o terasă cu astfel de muzică, mănâncă seminţe, bea o bere şi vezi ce ţi se întâmplă ... Dă-ţi dreptul să mergi desculţ prin centrul oraşului, dă-ţi dreptul să mănânci o îngheţată cu minim 5 cupe, deşi ieri începusei un regim de slăbire. Pictează, chiar dacă tu eşti as doar în informatică, dansează, chiar dacă toată lumea ţi-a „lăudat” mereu „stângăcia”. Dacă eşti fumător şi obişnuieşti să bei zilnic, ia o pauză de câteva zile în care să nu fumezi ori să nu bei alcool, măcar aşa, să îţi aminteşti cum este viaţa nealterată de toxine; ori, dacă eşti un critic sever al micilor plăceri, lasă-te măcar câteva seri în mrejele plăcute ale unui pahar de vin sau ale unei ţigări lângă o cafea fiebinte şi-aromată ...

Dă-ţi dreptul să încerci să fii, măcar aşa, homeopatic şi experimental, ceea ce nu îndrăzneşti sau nu alegi să fii mereu şi în mod natural ...

Lasă-te pe Tine în fiecare loc ...

„Plec departe ca să uit de problemele de-acasă”, „încerc ceva nou ca să ies din rutină”, „schimb locul, schimb norocul”. Adesea, ne surprindem că facem diverse lucruri, activităţi, că luăm diverse decizii care au ca singur obiectiv să ne îndepărtăm un pic sau mai mult de teritoriul arhicunoscut al cotidianului care adesea devine apăsător şi tern, lipsit de viaţă şi de culoare. Plecăm în vacanţe exotice în căutare de „special”, de nou, de incitant, ne rezervăm locuri la evenimente inedite, începem cu entuziasm şcoli şi cursuri noi, ba chiar facem rocade radicale în viaţa profesională ori în cea de cuplu.

Sperăm, la începutul fiecărui drum mai nou, să ne reînnoim, să devenim mai buni, mai vii, mai plini de pasiune şi-armonie. Uneori se-ntâmplă aşa. Dar cel mai des, oriunde am merge şi orice am face nou, ne luăm cu noi pe noi. Cel care-i pesimist, va vedea mereu numai apusul chiar şi-n Ţara Soarelui-Răsare, cel care e grăbit, nu-şi va tihni nicio vacanţă, cel care e zgârcit îşi va numără bănuţii până şi-n Peştera cu diamante a lui Aladin. Cine e singuratic, degeaba se-ntovărăşeşte cu cineva pe drum, căci va privi-n pământ sau poate-n stele în loc să-şi scalde chipul în ochii celuilalt. Cine e dependent de alcool, să zicem, nu va vedea, oricâte i-ar ieşi în cale, izvoarele cu-apă vie, CU apă tămăduitoare, ci el se va lasă purtat spre locuri cu băutură ademenitor-ameţitoare.

Odată cu valiza, te iei mereu cu tine pretutindeni, te porţi la fel pe diferite drumuri şi-apoi te-ntorci cu tine acasă, mai bogat cu-n strat de bronz, cu câteva fotografii, cu un tom de ghiduri de călătorie şi cu un braţ prea-plin de suveniruri. Şi îţi încalţi din nou papucii de sub pat...

Când vrei cu-adevărat să „uiţi de tine”, „să laşi în urmă grijile”, „să umbli pe poteci noi”, ia-ţi cel mult valiza. Pe tine lasă-te acasă. Cu tot cu toane, tabieturi, zone de confort, obişnuinţe, ticuri, frici, prejudecăţi. Devino ... un vis al tău călătorind prin lume, fără de rang, fără de vârstă, fără chiar de nume. Devino tot ce nu-ndrăzneşti să fii în preajma mamei, a copiilor, a şefului, a doamnei profesoare. Devino un altfel de Tu – un Cineva ce ştie că orice drum e o călătorie... de plăcere, cu termen limitat doar de-oboseală paşilor ceau vizitat prea mult. Devino un turist în viaţa ta, adună suveniruri din orice colţ de zi, oricât de temă, de banală ar fi. Devino ghid pe drumul către tine, devino călăuză celor ce s-au pierdut poate-n întunecime. Devino ... vasul tău de croazieră şi harta pentru cel mai aventuros parcurs ... Devino exact acel Tu pe care vrei să îl găseşti fugind ... de tine. Fă-ţi, zilnic şi oriunde te-ai afla, o viaţă colorată şi plină de intensitate şi surprize, aşa cum ţi-o imaginezi de fiecare dată când plănuieşti să îţi duci paşii pe-un drum nou. Nu-i niciun loc să te salveze de rutină, de derizoriu, de plictis ori de ruină .. „Omul sfinţeşte locul” spune o vorbă din popor.

Căci Tu eşti Calea, tot tu eşti şi harta, tu eşti şi Ghidul dar şi Călătorul. Tu eşti în toate, tu eşti Tot...

... când tu te vei schimba în cel care îţi este dat să fii cu-adevărat, de vei rămâne acasă sau vei pleca prin lume, prea puţin contează. Te vei lăsa pe Tine în fiecare loc. ..

Bucură-te!

Prea adesea uităm să ţinem aproape de inimile noastre darul poate cel mai minunat pe care-l primim atunci când ne naştem – Darul Bucuriei.

Nu se ştie cum şi nu se ştie când, cei mai mulţi dintre noi ne rătăcim prin vreun colţ de lume sau de suflet putinţa de a ne bucura .

... pierdem, pare-se, odată cu inocenta copilăriei şi inocenţa bucuriei. O rocadă pe care parcă nu o decidem noi se întâmplă şi bucuria primei ninsori se transformă în regretul zilelor calde de vară, bucuria ploii fertile este acoperită de umbrelele prea largi şi prea sobre.: bucuria pungii de pop-corn mâncat zgomotos într-o sală de cinematograf este interzisă de un „sssstttttttt !” timorant al unui spectator prea atent la film şi nu la viaţă, bucuria unor haine foarte viu colorate este estompată de gri-ul prea tern cerut de un job şi mai tern, bucuria de a savura frişca savarinei cu degetul arătător este porţionată meschin de linguriţe bine spălate şi uneori lucrate-n argint şi cu aur suflate...

Ne străbatem cărările vieţii căutând bucuria la prea mulţi kilometri distanţă, vrem să o smulgem cu forţa de unde nici măcar nu există, sperăm să o cumpărăm la preţuri mai mari sau mai mici sau încercăm asiduu să o descoperim în sofisticate alchimii ...

Uităm prea adesea că Bucuria este în clipa de acum şi în locul de aici, oriunde îţi îndrepţi privirea, oriunde îţi întinzi mâinile, oriunde îţi trimiţi visele ...

Bucură-te în fiecare zi !

Verbul „a iubi „ – timpul prezent, diateza activă

... conjugăm prea adesea verbul „a iubi „la diateza pseudorelaţionării, încălcând, neştiutori, o regulă elementară a gramaticii relaţionale:

SENTIMENTELE NU SUNT TOTUNA CU RELAŢIA.

Îl putem iubi cu toată fiinţa noastră pe celălalt, dar sentimentul minunat de iubire, fie el şi reciproc, nu este şi nu va fi nicicând un certificat de garanţie pentru fericirea de durată şi nici un atu în „jocul” relaţional.

Iubirea pe care o nutrim pentru cineva nu ne salvează de derizoriu, de rutină, de frustrare, de dezamăgire ori de sincope de tot soiul ce pot perturbă

Pag. 10 – 15

A apărut în: 2013-10

Fii primul care îşi spune opinia!

e-Mail-ul dvs.

Numele dvs.

Mesajul:

	Bun venit! ( Autentificare \| Înregistrare )

www.FotoMars.ro