4035 produse pe stoc
 |
|
 |
 |
|
 |
 |
|
 |
|
 |
|
 |
|
Știința, religia și căutarea vieții inteligente extraterestre |  » Coperta | În urmă cu aproape douăzeci de ani, pe vremea când ne aflam cu toții în perioada creștină" am scris ziarului The Times o sugestie pentru formarea unei Academii de Științe din Canterbury", care să analizeze una dintre marile probleme ale științei și să caute să dea anumite sfaturi clerului și altor foruri cu privire la adevăratele atitudini creștine. Deși ideea nu a avut un ecou prea mare, nevoia soluționării problemelor a rămas totuși. Iar una dintre problemele enumerate a fost posibilitatea existenței vieții inteligente extraterestre și a impactului descoperirii sale asupra religiei. | Afișat de 425 ori. |
| Preț raft: | 35.00 RON | |
Reducere: | 25% | Preț site: | 26.25 RON
* | |
Contact
|
Această perioadă a fost, de
asemenea, momentul în care popularitatea argumentului designerului divin
atinsese o culme, oamenii de știință considerând că lumea, în toate
complicatele sale detalii, indica existența și grija unui designer perfect.
John Ray a argumentat ca Dumnezeu-designerul putea fi văzut în alcătuirea
ochiului unei muște. Considerând că marea diversitate a speciilor de pe Pământ
demonstrau înțelepciunea lui Dumnezeu, nu este deloc surprinzător faptul că el
a extins acest concept și asupra vieții de pe alte planete. Acest lucru putea
fi folosit și pentru a contempla înțelepciunea și puterea lui Dumnezeu în
creație (Ray, 1743: 368-369).
Astfel, unii au văzut în
extratereștri o dovadă a puterilor creatoare ale lui Dumnezeu, în timp ce alții
au susținut că efortul creator pe care Dumnezeu l-a făcut în crearea acestui
vast univers ar fi irosit, dacă viața ar fi limitată doar la Pământ. Cu toate
acestea, alții au folosit existența vieții în alte părți ale universului pentru
a prezenta o perspectivă și mai largă asupra vieții omenești. în anul 1757,
auzind zvonul că lumea s-ar putea ciocni într-o bună zi cu cometa lui Halley,
inventatorul paratrăsnetului, Benjamin Franklin, a spus: Nu trebuie să presupunem
prea multe cu privire la propria noastră importanță. Există un număr infinit de
lumi sub guvernarea divină; iar dacă această lume ar fi anihilată, abia dacă i
s-ar simțit lipsa în univers" (Crowe, 1986:109).
Dar ce anume a făcut ca astfel
de ipoteze să dobândească atât de multă notorietate și respect? Am putea
explica aceasta din prisma unei serii de influențe. În primul rând, înainte de
revoluția lui Copernic, ființele umane s-au considerat a fi centrul a tot ceea
ce există. Universul, așa cum este el descris de Aristotel și Ptolemeu, a
avut Pământul în centru, tot restul universului orbitând în jurul lui în
cercuri frumoase (dar din ce în ce mai complexe). Bărbații și femeile erau
stăpânii a tot ceea ce exista. Însă detronarea ființelor umane a creat cadrul
pentru credința în existența ființelor extraterestre. Revoluția creată de
teoria lui Copernic era, la rândul ei, dependentă de detronarea gândirii
grecești și a teologiei medievale. Influența teologiei iudeo-creștine nu
trebuie nici ea subestimată. Mai mulți istorici ai științei au subliniat modul
în care teologia creștină a demistificat natura și ne-a condus către metoda
experimentală. Deși uneori acest lucru poate fi supraestimat, totuși credința
într-un Dumnezeu care creează liber universul și întâmpină cu bucurie o minte
curioasă oferă o bază solidă pentru metoda empirică (Whitehead, 1925; Foster,
1934; Collingwood, 1940; Needham, 1970; Hooykaas, 1973; Harrison,1998). Astfel,
Bentley, Huygens și alții au fost liberi să folosească observațiile asupra
lumii ca bază primară a științei. Iar observarea unui univers atât de vast a
crescut șansele posibilității reale a existenței unor alte lumi locuite.
În al doilea rând, așa cum a
subliniat și Russell, disocierea dintre poziționarea fizică și statutul actual
al ființelor umane a avut o influență majoră (Russell, 1985a). În universul
aristotelian, poziționarea și statutul erau strâns legate între ele. Noi eram
speciali, deoarece eram poziționați în centru. Dimpotrivă, Biblia nu asociază
nici vreun statut și nici vreun loc. Demnitatea și valoarea ființelor umane
proveneau din darul relației cu Dumnezeu. Problema devalorizării ființelor
umane prin îndepărtarea lor de centrul a tot ceea ce există ar putea fi
contracarată de această viziune.
În al treilea rând, știința
descoperea legi care păreau să se aplice la fel, în oricare altă parte a
universului.
Conway Morris acceptă faptul că
circumstanțele adecvate din mediul înconjurător influențează baza moleculară a
vieții și biochimia rezultantă, dar este prudent în ceea ce privește extinderea
acestei idei asupra sistemelor complexe. În loc să fie de acord cu opinia larg
răspândită, care susține că organismele complexe sunt pur și simplu produsele
finale fortuite ale unui proces cu un număr aproape indefinit de traiectorii,
el subliniază rolul convergențelor evolutive. În opinia sa, acesta este modul
în care universul întâlnește inevitabilul" (Conway Morris, 2003; Conway
Morris, 2008a).
Mulți cercetători din biologia
evoluționistă îl văd ca fiind un final complet deschis, astfel încât apariția
oamenilor este un accident evolutiv. Gould a sugerat că, dacă banda casetei
video a vieții ar fi derulată înapoi și ar începe din nou, rezultatul ar fi
complet diferit. Însă Conway Morris dorește să sublinieze că, în acest proces,
există totuși anumite limite restrictive. Williams și Frausto da Silva au
susținut că termodinamica și regulile asocierilor chimice conferă evoluției o
orientare puternică. Aici chimia se combină cu provocarea oxigenului și
interacțiunile cooperante în contextul ecosistemelor, pentru a face inevitabilă
apariția eucariotelor, dar și apariția plantelor și animalelor (Williams și
Frausto Da Silva, 2003). Conway Morris merge mai departe și sugerează că există
dovezi clare despre convergențele evolutive în cazul virusurilor, genelor,
fenotipurilor, și acolo unde structura complexă este construită" prin
recrutarea de module genetice similare. Aceasta înseamnă că navigarea cu
ajutorul evoluției este predeterminată de structuri mult mai profunde, care
definesc pur și simplu o hartă rutieră a vieții. Această hartă rutieră constă
în reguli de întrunire și asamblare a proteinelor, în funcție de natura
comunităților adaptive.
Dacă lucrurile stau așa,
aceasta are implicații nu numai pentru cei care doresc să reconstruiască
imaginea scopului muncii unui Dumnezeu creativ în sânul aparentei entropii a
evoluției, dar înseamnă, de asemenea, că pot exista anumite procese universale
care ar putea produce viață, având unele similarități cu viața de pe Pământ.
Conway Morris ilustrează acest lucru luând în considerare mai multe aspecte,
cum ar fi fotosinteza, clorofila, cloroplastele, țesuturile care conduc apa
(xilem), florile și un trandafir de grădină. În timp ce unii biologi ar putea
vedea fotosinteza și clorofila ca fiind aspecte universale (Wolstencroft și
Raven, 2002), restul listei ar fi considerat de majoritatea biologilor drept o
serie de inovații evoluționiste fortuite, cu o semnificație strict terestră.
Totuși, aducând dovezi care arată că cloroplastele au apărut independent de mai
multe ori, xilemul a evoluat de două ori, iar florile au evoluat și ele de două
ori (Ligrane ș.a, 2002; Stiller ș.a, 2003), Conway Morris concluzionează că ar
trebui să fim precauți și să ne rezumăm să afirmăm doar că trandafirul de
grădină este unic.
Convergențele evolutive
sugerează că motoarele de adaptare și diversificarea ecologică fac ca apariția
sistemelor biologice complexe - cum ar fi un ochi care privește un trandafir de
grădină - să fie foarte probabilă și poate chiar inevitabilă. Similitudinea de
bază a acestor analogii indică faptul că alternativele radicale, extraterestre,
ar putea fi mult mai puțin probabile decât se crede adesea. Pe scurt, oriunde
există viață, în scurt timp, acolo va exista și mintea (Conway Morris, 2008b).
Aceasta este o presupunere interesantă și duce la întrebarea: care este relația
dintre viață, inteligență și conștiință?
A apărut în: 2018-02 |
Fii primul care își spune opinia! |
 | Adevărul despre COVID-19 Deconspirarea a ceea ce sunt în realitate Marea Resetare, lockdown-urile, certificatele verzi și Noua Normalitate |
|
|
|
|
|
|
|
|
|
 | Adevărul despre COVID-19 Deconspirarea a ceea ce sunt în realitate Marea Resetare, lockdown-urile, certificatele verzi și Noua Normalitate |
|
|
|
|
 | Illuminati Societatea secretă care a deturnat întreaga lume |
|
|
|
Cele mai noi cărți ADEVĂR DIVIN
|
Noutăți pe site
|
Retipăriri
| |
|
 |
|
 |
|