Memoria :. William Walker Atkinson :. Pro Editură şi Tipografie :. Editura Adevăr Divin (Detalii)

Memoria
Cum s-o dezvoltaţi, antrenaţi şi folosiţi

Memoria este puterea de a reproduce în minte impresii sau percepte anterioare. Amintirea şi aducerea-aminte reprezintă exerciţiul acestei puteri, prima fiind involuntară sau spontană, cea de-a doua, voliţională...

Autor: William Walker Atkinson

Editura: Pro Editură şi Tipografie

Afişat de 604 ori.

Cotaţie articol: Nespecificat (0/5; 0 voturi)
Neinspirat	Mediocru	Mediu	Bun	Excelent

	•Preţ raft:	23.00 RON

	•Reducere:	15%
	•Preţ site:	19.55 RON *

Contact

Descriere

Cuprins

Fragmente

Condiţii de livrare

Capitolul XIII
Cum să ţineţi minte locurile

Există o mare diferenţă în variatele grade de dezvoltare a „simţului localizării" la diversele persoane. Însă acestor diferenţe li se poate descoperi originea direct în gradul de memorie a acestui aspect sau acestei facultăţi particulare a minţii, grad care la rândul său depinde de gradul de atenţie, interes şi folosire ce a fost acordat facultăţii în cauză. Autorităţile definesc facultatea „localizării" după cum urmează: „cunoaşterea locului; aducerea-aminte a aspectelor locurilor, străzilor, peisajului şi a poziţionării obiectelor; unde pot fi găsite ideile pe o pagină şi poziţia, în general; facultatea geografică; dorinţa de a vedea locuri şi a avea capacitatea de a le găsi". Persoanele la care această facultate este dezvoltată în cel mai înalt grad par să aibă o idee aproape intuitivă a direcţiei, locului şi poziţiei. Niciodată nu se rătăcesc şi nu sunt „încurcate" cât priveşte direcţia sau locul. Îşi amintesc locurile pe care le vizitează şi relaţia în spaţiu dintre ele. Minţile lor sunt ca nişte hărţi pe care sunt întipărite diversele drumuri, străzi şi obiecte ale văzului, în toate direcţiile. Când aceşti oameni se gândesc la China, Labrador, Ţara de Foc, Norvegia, Capul Bunei Speranţe, Tibet sau orice alt loc, par să se gândească la el în „această direcţie sau acea direcţie", mai curând decât ca la un loc vag situat într-o direcţie vagă. Mintea lor gândeşte „nord, sud, est sau vest", după cum e cazul, atunci când iau în considerare un loc dat. Coborând treptat în grad, găsim oameni la celălalt pol al facultăţii, cărora li se pare imposibil să ţină minte orice direcţie, sau localizare, sau relaţie în spaţiu. Asemenea oameni se rătăcesc mereu în propriul lor oraş şi le este frică să se afle într-un loc străin. Nu au niciun simţ al direcţiei sau locului şi nu reuşesc să recunoască o stradă sau un peisaj pe care le-au vizitat recent, ca să nu mai vorbim de cele pe unde au călătorit în urmă cu ceva vreme. Între cei doi poli sau grade este o mare diferenţă, şi este greu de realizat că totul este o chestiune de folosinţă, interes şi atenţie. Că nu este decât asta poate fi dovedit de oricine îşi va da osteneala să dezvolte facultatea şi memoria localizării în mintea sa. Mulţi au făcut asta, şi toţi ceilalţi pot face la fel, dacă sunt folosite metodele adecvate. Secretul dezvoltării facultăţii şi memoriei locurilor şi localizării este asemănător cu cel menţionat într-un capitol precedent, în legătură cu dezvoltarea memoriei numelor. Primul lucru necesar este să se dezvolte un interes cu privire la subiect. Persoana respectivă ar trebui să înceapă să „ia seama" la direcţia străzilor sau drumurilor pe care călătoreşte; la punctele de reper; la cotiturile drumului; la obiectele naturale aflate de-a lungul drumului. Ar trebui să studieze hărţi, până când trezeşte un nou interes pentru ele, exact cum a făcut omul care a folosit cartea de telefon pentru a căpăta un interes pentru nume. Ar trebui să-şi procure o cărticică de geografie şi să studieze direcţiile, distanţele, poziţionările, configuraţia şi forma ţărilor etc, nu ca un simplu lucru mecanic, ci ca un subiect viu de interes. Dacă o sumă mare de bani v-ar aştepta să vă duceţi după ea în anumite porţiuni ale globului, aţi manifesta un interes hotărât faţă de direcţia, localizarea şi poziţia acelor locuri şi faţă de cea mai bună modalitate de a ajunge acolo. În scurt timp aţi fi nişte veritabili ghizi cu privire la acele locuri anume.

Puteţi ţine minte un nume, sau un cuvânt, fie după ce l-aţi văzut scris sau tipărit, fie din cauză că l-aţi auzit; însă, dacă l-aţi şi văzut şi l-aţi şi auzit, aveţi o impresie dublă şi deţineţi două căi posibile de a reînvia impresia. Sunteţi capabili să reţineţi o portocală din cauză că aţi văzut-o, mirosit-o, pipăit-o şi gustat-o şi i-aţi auzit pronunţat numele. Străduiţi-vă să cunoaşteţi un lucru din cât mai multe impresii senzoriale cu putinţă - folosiţi ochiul pentru a sprijini impresiile auditive şi urechea pentru a sprijini impresiile vizuale. Vedeţi lucrul din cât mai multe unghiuri posibile.

PUNCTUL III. Impresiile senzoriale pot fi întărite prin exersarea facultăţii particulare prin care sunt primite impresiile slabe.

Veţi descoperi că fie memoria voastră vizuală este mai bună decât memoria voastră auditivă, fie viceversa. Remediul constă în a exersa facultatea mai slabă, aşa încât s-o aduceţi la nivelul celei mai puternice. Capitolele despre antrenarea ochiului şi urechii vă vor ajuta în această direcţie. Aceeaşi regulă se aplică diferitelor aspecte ale memoriei: dezvoltaţi-le pe cele slabe, iar cele puternice vor avea grijă de ele însele. Singura modalitate de a dezvolta un simţ sau o facultate este să le antrenaţi, să le exersaţi şi să le folosiţi inteligent. Folosinţa, exerciţiul şi practica vor face minuni în acest sens.

PUNCTUL IV. Faceţi din prima voastră impresie una suficient de puternică şi fermă pentru a sluji ca bază celor ulterioare.

Deprindeţi obiceiul de a fixa o impresie clară, puternică a lucrurilor de luat în considerare, încă de la început. Altminteri, încercaţi să ridicaţi o structură vastă pe o fundaţie slabă. De fiecare dată când reînviaţi o impresie, o adânciţi, însă, dacă deţineţi doar o impresie vagă cu care să începeţi, impresiile adâncite nu vor include detaliile omise în cea dintâi. Este ca şi cum aţi face un negativ bun, clar al unei poze pe care intenţionaţi să o măriţi după aceea. Detaliile ce lipsesc în poza cea mică nu vor apărea în cea mărită, însă cele ce apar în cea mică vor fi mărite odată cu poza.

PUNCTUL V. Reînviaţi-vă impresiile în mod frecvent şi astfel adânciţi-le.

Veţi şti mai multe despre un tablou văzându-l câteva minute în fiecare zi, vreme de o săptămână, decât petrecând câteva ore dinaintea lui o singură dată. La fel este cu memoria. Aducându-vă aminte o impresie de mai multe ori, o fixaţi permanent în memoria voastră, aşa încât poate fi găsită cu rapiditate atunci când este nevoie de ea. Asemenea impresii sunt precum instrumentele favorite de care aveţi nevoie la intervale mici de timp - ele nu pot fi rătăcite aşa cum sunt cele ce nu sunt folosite decât arareori. Folosiţi-vă imaginaţia atunci când recapitulaţi un lucru pe care doriţi să-l ţineţi minte. Dacă studiaţi un lucru, veţi descoperi că această recapitulare în imaginaţia voastră vă va ajuta în mod substanţial în a afla ce lucruri nu aţi reţinut despre el. Recunoscând astfel punctele slabe ale memoriei voastre, puteţi fi în stare să luaţi detaliile lipsă atunci când studiaţi obiectul însuşi data următoare.

PUNCTUL VI. Folosiţi-vă memoria şi acordaţi-i încredere.

Unul dintre lucrurile importante în cultivarea memoriei este folosirea efectivă a acesteia.

A apărut în: 2021-10

Fii primul care îşi spune opinia!

e-Mail-ul dvs.

Numele dvs.

Mesajul:

	Bun venit! ( Autentificare \| Înregistrare )

www.FotoMars.ro