4033 produse pe stoc
 |
|
 |
 |
|
 |
 |
|
 |
|
 |
|
 |
|
Iluzia bolii Învingerea cauzelor bolilor cronice pentru a trăi o viață mai sănătoasă, mai lungă și mai fericită |  » Coperta | Dr. Jeff Bland, cel mai important educator medical al generației noastre, a scris una dintre cele mai importante cărți despre sănătate și boală din acest deceniu. Autorul prezintă aici o serie de propuneri inovative susținute de cercetările științifice, cu scopul de a câștiga bătălia cu bolile cronice.
| Afișat de 22021 ori. |
 | Preț raft: | 40.00 RON | |
Reducere: | 30% | Preț site: | 28.00 RON
* | Stoc epuizat! Nu o mai retipărim. |
Contact
|
Capitolul 11
O nouă abordare a sănătății
Ce
înțelegem prin sănătate? Organizația Mondială a Sănătății a oferit un răspuns la
această întrebare încă din anul 1946. Sănătatea, a declarat principala
autoritate de coordonare a sănătății din cadrul Națiunilor Unite, este o stare
de bunăstare completă, fizică, mentală și socială, și nu doar absența bolii sau
a infirmității. Această definiție mi se pare superbă, fiind totodată un scop
înălțător, pe care orice om ar trebui să își propună să îl realizeze.
Întrebarea este: cum?
Hipocrate,
legendarul medic din Grecia antică supranumit părintele medicinii, a formulat
un răspuns care ne-a parvenit sub forma expresiei latine: vis medicatrix naturae, puterea vindecătoare a naturii. La baza
acestui concept stă ideea că dacă unui organism viu îi este asigurat un mediu,
o dietă și un stil de viață adecvate, el se poate vindeca singur. În zilele
noastre, această idee a fost redefinită din perspectiva revoluției genomice ca
și capacitatea de modelare a felului în care mediul exterior influențează
expresia genelor, care modelează la rândul lor tiparele sănătății și bolii
individului.
Tot
ce am spus în capitolele anterioare ale acestei cărți descoperirile
revoluției genomice și înțelepciunea derivată din privirea bolilor cronice din
perspectiva biologiei sistemelor vine în sprijinul transpunerii în practică a
acestei idei. Aplicațiile sale practice reprezintă modelul medicinii
funcționale care tinde să devină în această epocă o revoluție în domeniul
îngrijirii sănătății. Modelul este centrat pe pacient și îi impune acestuia să
participe plenar la gestionarea propriei sănătăți. Ideea este cât se poate de
simplă: prin crearea unui program personalizat de gestionare a sănătății bazat
pe schimbarea dietei, stilului de viață și mediului, noi putem influența direct
expresia genelor noastre, și implicit tiparele sănătății noastre.
Exact
asta va trebui să faci în continuare. Cu ajutorul și sprijinul medicului tău,
va trebui să îți concepi și să îți pui în aplicare propriul plan personalizat
de tratament al problemelor de sănătate cu care te confrunți, luând decizii
care să îți optimizeze potențialul genetic. Acest capitol te va ajuta să
începi. El te va invita să îți analizezi propria stare de sănătate și să începi
să aplici instrumentele oferite pentru a ți-o gestiona într-o manieră diferită.
Nu
mă refer exclusiv la o manieră nouă, ci la una complet diferită. În capitolele
precedente din această carte te-ai familiarizat cu concepte ale gândirii
medicale diferite de tot ce știai până acum. În continuare, ești invitat să
începi să pui în aplicare o serie de terapii la fel de diferite de cele cu care
ești obișnuit. Prin urmare, merită să începem cu o recapitulare a principiilor
de bază ale noii gândiri, înainte de a trece la măsurile concrete pe care va
trebui să le aplici. În esență, putem reduce aceste principii la următoarele
cinci:
1. Starea noastră de sănătate nu este predeterminată de
gene. Nici o genă singulară nu controlează prezența sau absența
unei boli cronice. Tiparul personal al sănătății și al bolii este determinat de
felul în care sunt exprimate familiile genelor, iar această expresie poate fi
influențată și modificată de o gamă largă de factori legați de mediu, de dietă
și de stilul de viață cum ar fi exercițiile fizice, stresul, poluanții,
radiațiile, alimentele specifice, fitonutrienții și mulți alții care transmit
semnale către celulele din organismul nostru.
2. Boala cronică este rezultatul unui dezechilibru la
nivelul unuia sau mai multor procese fiziologice esențiale. Acest
dezechilibru derivă dintr-o interacțiune între genomul și stilul nostru de
viață, dieta și mediul nostru. Dezechilibrul modifică funcția fiziologică. În
timp, această funcție modificată se traduce printr-o serie de semne și de
simptome specifice pe care le etichetăm la nivel colectiv drept o anumită
boală. Schimbările introduse în stilul de viață, în dietă și în mediu pot
readuce la echilibru procesele fiziologice esențiale.
3. Absența bolii nu este neapărat sinonimă cu prezența
bunăstării. Un diagnostic al unei boli cronice apare abia după o
perioadă de declin al funcționalității. În cazul în care capacitatea ta funcțională
nu a intrat încă în declin, acesta este cel mai bun moment de a pune în
practică un program personalizat de modificare a stilului de viață, căci acesta
este momentul în care el va avea cel mai mare impact asupra stării tale de
sănătate.
4. Fiecare reacție fiziologică a unei persoane la
factorii de mediu, la dieta și la stilul de viață îi este specifică numai ei,
fiind unică și corelată cu tiparul său genetic. Structura
genetică a fiecărui om este unică; de aceea, fiecare individ experimentează o
reacție unică la un anumit stil de viață, o anumită dietă și un anumit mediu.
Un stil de viață, o dietă și un mediu optime pentru o anumită persoană pot fi
toxice pentru o alta.
5. Medicamentele eficiente pentru tratamentul unei boli
acute pot fi inadecvate în tratamentul pe termen lung al bolilor cronice. Majoritatea
medicamentelor farmaceutice sunt special concepute pentru blocarea unui anumit
pas al unei rețele fiziologice complexe, asociat cu ținta propusă. În timp,
medicamentele pot avea efecte secundare în alte puncte din corp (în afara
țintei), cu un impact potențial advers. Dat fiind că marea majoritate a bolilor
cronice trebuie gestionate pe termen lung, medicamentele trebuie folosite cât
mai târziu în evoluția bolii și în dozele cele mai mici posibile pentru a
permite funcționarea adecvată a corpului.
Acesta
este cadrul în care a fost concepută abordarea medicinii funcționale, a unui
stil de viață personalizat care conduce la o sănătate optimă. Ea se focalizează
asupra tratării cauzei bolilor cronice, adică a dezechilibrelor la nivelul
proceselor fiziologice esențiale, și nu a simptomelor, care nu sunt altceva
decât efecte ale acestei cauze.
Această
abordare nu este fără precedent. Aceleași principii stau la baza medicinii
chineze tradiționale și a practicilor ayurvedice indiene. Cu mult timp înainte
ca oamenii de știință să descopere biologia celulară, genetica și patologia,
practicanții medicali din Orient au descoperit prin simpla observație concepte
similare celor pe care le aplicăm astăzi în medicina funcțională. Unul din cele
mai satisfăcătoare aspecte ale rolului meu de purtător de cuvânt al mesajului
medicinii funcționale în lume este faptul că pot asista cu ochii mei la o
mișcare în creștere care militează pentru integrarea gândirii medicale orientale
și occidentale și pentru consolidarea celor mai bune practici ale ambelor
curente. Este incitant să vezi că noile idei născute din revoluția genomică nu
fac decât să reformuleze observații făcute de practicanții medicali într-un
trecut îndepărtat, creând astfel o medicină nouă, în care individul poate pune
în aplicare cunoștințe și experiențe din perspective atât de diferite.
Iată
încă o dată modelul de operare al medicinii funcționale:
Figura
1: Sistemul de operare al medicinii funcționale
Cei
patru factori care pot fi modificați pentru a influența cele șapte procese
fiziologice esențiale ce stau la baza unei sănătăți optime
Expresie
genetică
Structură
Energie
(producerea și utilizarea ei)
Transport
celular
Stil
de viață, Comportamente
Mediu
Asimilare/Eliminare
Detoxificare
Apărare
Comunicare
celulară (hormoni)
Dietă
Instrumentele managementului personalizat al sănătății
Care
sunt instrumentele care îți stau la dispoziție și care te pot ajuta să pui în
aplicare noua medicină pentru a-ți îmbunătăți starea de sănătate și bunăstarea
personală? Am vorbit deja despre ele de-a lungul cărții de față: stilul de
viață, dieta și mediul înconjurător. Acestea sunt instrumentele managementului
stării de sănătate, și ne stau la dispoziție tuturor. Toți oamenii au un stil
de viață, adică un set de comportamente și de obiceiuri care îi definesc
experiența de viață. Într-o manieră similară, toți oamenii au o dietă sau un
mod personal de a mânca. În sfârșit, toți oamenii trăiesc într-un mediu
exterior, sau mai precis într-un set de medii, de la marile categorii care
includ emisfera în care te afli, clima caldă sau rece, țara care poate fi
dezvoltată sau în curs de dezvoltare, orașul sau statul, la munte sau la mare,
etc., și până la mediile mai restrânse, cum ar fi casa în care locuiești, locul
de muncă, magazinele din apropiere, și așa mai departe. Toți acești factori
stilul de viață, dieta și mediul joacă un rol semnificativ în determinarea
manierei în care sunt exprimate genele noastre, modelându-ne astfel sănătatea.
La prima vedere, acest lucru poate părea evident, dar nu este. Acest concept
este la fel de revoluționar pentru gândirea medicală cum a fost la începutul
secolului trecut acela că o infecție bacteriană poate cauza o boală, și cu
siguranță va avea un impact la fel de mare asupra tratamentului medical.
Prin
urmare, deciziile pe care le iei legate de diferite schimbări în aceste trei domenii
ale vieții tale pot fi extrem de semnificative, motiv pentru care este foarte
important să ții cont de o serie de criterii legate de diferite aspecte pe care
deciziile tale le pot afecta sau nu.
Dieta
Să
începem cu dieta, căci alimentația este unul din aspectele pe care toți oamenii
(mai mult sau mai puțin) cred că îl pot controla personal. Mai mult,
alimentația reprezintă una din pietrele de temelie ale programului
personalizat, căci în puține alte domenii este atât de clar ca în acesta că
ceea ce este carne pentru cineva poate fi o otravă pentru altcineva; cu
alte cuvinte, că alimentele care pot conduce pe cineva la vindecare pot
îmbolnăvi literalmente pe altcineva. Peste toate, hrana are un rol critic în
rândul celor trei factori ai planului nostru mediul, dieta și stilul de viață
întrucât cu toții trebuie să mâncăm. Cu alte cuvinte, hrana este o premisă a
supraviețuirii.
Așa
cum știm cu toții, întrucât ni se spune pe toate canalele în cărți, la
televizor, etc. noi trebuie să avem o dietă variată și să consumăm porții
moderate. Un lucru care a devenit evident în America secolului XXI este faptul
că tot mai mulți oameni sunt malnutriți nu pentru că mănâncă prea puțin, ci
pentru că mănâncă prea mult dintr-o gamă prea restrictivă de alimente. Acest
fenomen este numit subnutriție bazată pe un consum excesiv, și nu reprezintă un
deficit de calorii, ci mai degrabă un exces de calorii goale, cele care așa
cum ai aflat din această carte transmit un mesaj de alarmă și de pericol
genelor noastre. Această malnutriție este caracterizată de obezitate, diabet,
boala cardiovasculară, osteoporoză, demență senilă și alte boli cronice
asociate cu inflamațiile, care pot modifica toate cele șapte procese
fiziologice esențiale.
Prin
urmare, cea mai bună dietă pentru tine este cea care îți asigură o cantitate
adecvată din toate substanțele nutritive esențiale de care ai nevoie, ținând
cont de genele tale, dar și de dezechilibrele de la nivelul proceselor
fiziologice esențiale pe care le-ai identificat. În plus, ea trebuie să
corespundă gusturilor tale, să fie plăcută și confortabilă, și să respecte
următoarele criterii:
Dieta ta
trebuie
|
Dieta ta
nu trebuie...
|
Să aibă
un indice glicemic redus
|
Să îți
ridice rapid glicemia din sânge și secreția de insulină
|
Să
conțină un echilibru adecvat al acizilor grași omega-3
|
Să
conțină grăsimi trans sau uleiuri vegetale parțial hidrogenate
|
Să îți
asigure un nivel ridicat de fitonutrienți, care să îți stimuleze o expresie
genetică sănătoasă
|
Să
conțină ingrediente sau alimente care îți cauzează alergii și inflamații
|
Să
conțină mai multe substanțe nutritive specifice, care corespund nevoilor tale
individuale
|
Să
conțină gustări și alimente cu calorii goale
|
Să
conțină componente care contribuie la un echilibru sănătos al microflorei
enterice
|
Să
conțină alimente excesiv procesate și cu un conținut redus de fibre
|
În
general, dieta de bază pe care o recomandăm noi pentru o alimentație sănătoasă
este cea mediteraneană. Acest mod de a mânca respectă toate principiile din
tabelul de mai sus și reprezintă un punct de plecare pentru crearea unui plan
mai personalizat. Ea conține o gamă largă de proteine fără grăsimi din produse
de origine animală și vegetală deopotrivă. Este săracă în zaharuri și în
ingrediente procesate precum făina albă. Conține o cantitate adecvată de fructe
integrale, legume, salate, orez și condimente, satisfăcând astfel nevoia de
fitonutrienți, dar și alimente bogate în uleiuri omega-3, care asigură un
echilibru al grăsimilor.
Nenumărate
studii au confirmat eficacitatea acestei diete ca bază a unei sănătăți optime.
Unul din cele mai interesante studii, conceput pentru a evalua impactul pe
termen lung asupra sănătății dietei mediteraneene, este cel intitulat Procesul
de îmbătrânire sănătos în Europa un studiu longitudinal, sau HALE,
care a analizat mortalitatea unui număr de 1507 subiecți aparent sănătoși, cu
vârsta cuprinsă între 70-90 de ani, de ambele sexe, din 11 țări europene
occidentale, pe o perioadă de zece ani. Rezultatele, publicate în anul 2004, au
arătat dincolo de orice tăgadă că participanții au avut o rată a mortalității
cu 50% mai mică decât a oamenilor cu o dietă diferită de cea mediteraneană și
care au alte obiceiuri și stiluri de viață.
Doresc
să fac un mic comentariu: lipsa de publicitate în presă de care s-a bucurat
studiul ne face să ne punem întrebări legate de priorități. Dacă ar fi fost
creată o pastilă care ar fi putut reduce la jumătate mortalitatea din toate
cauzele în rândul populației cu vârsta cuprinsă între 70-90 de ani, mas-media
ar fi acoperit acest subiect săptămâni la rând, și toți pensionarii din lume ar
fi stat la coadă ca să își procure noul medicament. În cazul de față,
prescripția se referă la un mod de a mânca, ce a nu stârnit nici un interes în
rândul mas-mediei mondiale.
Pe
scurt, HALE se alătură unei lungi liste de studii și dovezi științifice care
confirmă că dieta mediteraneană reprezintă un fundament pentru o stare de
sănătate optimă. Singurul ingredient pe care trebuie să îl mai adăugăm la ea
este personalizarea dietei, în acord cu planul personal de gestionare a
sănătății. Prin urmare, adoptă dieta mediteraneană ca bază a planului dietetic
general, iar apoi adaugă sau scoate din ea diferite alimente specifice, în
funcție de cerințele nutriționale personale ori pentru a evita diferite reacții
imune adverse. Acesta este planul alimentar optim pentru tine.
Stilul de viață
De
bună seamă, acest subiect este foarte vast. El include toate obiceiurile
personale pe care le numim adeseori recreaționale; nivelul și conținutul
exercițiilor fizice; și sarcina alostatică a stresului care îți afectează
fiziologia și funcționalitatea.
Pentru
început, nu mai trebuie să insistăm asupra câtorva criterii unanim recunoscute:
fumatul ucide; alcoolul și drogurile îți dau viața peste cap, iar apoi te ucid.
Prin urmare, astfel de obișnuințe trebuie evitate cu orice preț.
Exercițiile
fizice sunt atât de importante pentru toate aspectele sănătății încât la fel
ca în cazul dietei este foarte util să începem cu o serie de criterii
generale, la care vei putea adăuga apoi altele, personalizându-ți astfel planul
de exerciții fizice în funcție de nevoile tale individuale. Iată care sunt
aceste criterii:
Programul
tău de exerciții fizice trebuie
|
Programul
tău de exerciții fizice nu trebuie
|
Să
includă activități care să îți amplifice rezistența, puterea și
flexibilitatea
|
Să îți
depășească puterea și capacitatea fizică
|
Să îți
aducă pulsul și respirația în intervalul zonei de antrenament aerobic,
calculat ca fiind 180 minus vârsta ta în ani
|
Să
producă dureri musculare sau ale încheieturilor grave
|
Să aibă
un impact minimal asupra încheieturilor și mușchilor tăi
|
Să
totalizeze mai puțin de 120 de
minute pe săptămână
|
Să fie
activități de rutină, pe care să le repeți 5-6 zile pe săptămână
|
Să fie
doar o activitate de week-end, în care să faci un efort fizic excesiv fără
o condiționare adecvată
|
La
un minim de 120 de minute pe săptămână, standardul ar trebui să fie de 5-6
ședințe de cel puțin 20 de minute, de 5-6 ori pe săptămână. Pretextul că nu ai
suficient timp este inacceptabil. Așa cum îți găsești de fiecare dată timp ca
să mănânci, să bei și să respiri, la fel îți poți găsi timp inclusiv pentru
exerciții fizice, care sunt la fel de importante ca și aceste activități. De
altfel, chiar și cu timpul suplimentar necesar pentru a te îmbrăca/dezbrăca,
pentru a face duș, pentru a te încălzi sau pentru a te relaxa (după), o ședință
de exerciții fizice nu îți va ocupa mai mult de 4% din zi. În cazul în care
comparăm acest procent cu beneficiile pe care ți le aduc (cu mesajele pozitive
pe care le transmit genelor tale), exercițiile fizice reprezintă cea mai sigură
și mai profitabilă investiție pe care o poți face.
Investiția
poate deveni încă și mai profitabilă dacă vei adăuga la cadrul de bază mai mult
timp sau mai mult efort pentru amplificarea rezistenței, puterii sau
flexibilității tale, în funcție de nevoile tale particulare evidențiate de
dezechilibrele la nivelul proceselor fiziologice esențiale pe care le-ai
identificat. Mai mult timp petrecut pentru a face exerciții fizice nu poate
face nici un rău în principiu, dar ai totuși grijă să nu îți depășești capacitatea
personală și să nu îți forțezi prea tare mușchii ori încheieturile.
A
treia componentă a stilului de viață de care trebuie să te ocupi atunci când
îți concepi planul personalizat de management al sănătății este sarcina
alostatică. De bună seamă, nimeni nu poate evita în totalitate stresul. Cu
toții simțim când și când povara întregii lumi pe umerii noștri, primim o
sarcină care ne face să ne simțim depășiți sau înnebunim din cauza unei
presiuni sau a alteia. Aceste metafore sunt revelatoare: sarcina alostatică
este percepută adeseori ca o povară care apasă asupra fiziologiei și
capacității noastre funcționale.
La
ora actuală se știe că nu atât factorul de stres este cel care ne setează
procesul de comunicare pe modul de alarmă (afectându-ne implicit celelalte
procese fiziologice esențiale) cât reacția noastră în fața lui. Se cunosc de
asemenea modalități de autocontrol al acestor reacții, prin diferite tehnici de
relaxare și de cultivare a lucidității special create de-a lungul anilor pentru
a modifica procesul comunicării intercelulare astfel încât să iasă din modul de
alarmă. Cel mai bun sfat pe care le-am auzit vreodată pe această temă a
provenit de la unul din cei mai proeminenți susținători ai acestor idei, dr.
Robert S. Eliot, un medic cardiolog și autor al bestsellerului despre
personalitățile de tip A, Merită să mori
pentru așa ceva?, publicat în anul 1985. În urmă cu mai mulți ani am ținut o
serie de conferințe împreună cu Eliot, iar la o cină de după un astfel de
eveniment, el și-a sintetizat astfel teoria: Există două reguli în viață.
prima este ușor de înțeles; ea spune să nu îți faci griji legate de chestiunile
mărunte. A doua este mai complicată, afirmând că orice chestiune care nu te
poate ucide este măruntă.
Personal,
am integrat acest sfat în propriul meu proces de menținere a sarcinii
alostatice sub control în șase pași pe care ți-i voi prezenta în continuare:
1.
Recunoaște faptul că sarcina alostatică îți afectează starea de sănătate.
2.
Identifică factorii care contribuie la această povară.
3.
Fă o distincție între cei pe care îi poți și cei pe care nu îi poți controla.
4.
Concentrează-ți atenția asupra factorilor pe care îi poți controla și redu
presiunea lor.
5.
Nu-ți bate capul cu chestiunile minore. Orice lucru care nu te poate ucide este
o astfel de chestiune.
6.
Încearcă să rezolvi chestiunile majore, adică cele care îți pot afecta starea
de sănătate pe termen lung.
Mediul
Cum
își poate controla omul mediul în condițiile în care acesta este împărtășit de
toți ceilalți oameni de pe planetă? Într-un articol apărut în revista Science în anul 1968 și intitulat
Tragedia bunurilor comune, ecologul Garrett Hardin de la Universitatea din
Santa Barbara, California, și-a exprimat această frustrare. Aerul, apa și
pământul sunt considerate bunuri comune, scrie Hardin, putând fi exploatate
în interes individual pe socoteala celor mulți. Nu există nici o soluție
tehnică pentru această problemă, care impune adoptarea unui nou mod de a te
gândi la responsabilitatea personală și de a-ți înțelege deciziile și acțiunile
individuale în contextul influenței pe care le pot avea acestea asupra
celorlalți.
Cum
trebuie totuși să acționăm, în condițiile în care am ajuns la acest prim nivel
de conștientizare a impactului personal asupra mediului și asupra bunurilor
comune? Revoluția genomică ne-a oferit o serie de linii directoare în această
privință, respectiv o serie de criterii pentru gestionarea mesajelor pe care le
transmite mediul genelor noastre:
·
Trebuie să consumăm cât mai multe alimente organice.
·
Trebuie să evităm expunerea excesivă la soare.
·
Trebuie să bem o apă purificată din containere de metal
sau de sticlă.
·
Trebuie să folosim căștile atunci când vorbim la
telefonul mobil.
·
Trebuie să evităm alimentele procesate și produsele de
îngrijire personală cu ingrediente sintetice.
·
Trebuie să ne spălăm pe mâini înainte de a mânca.
·
Trebuie să evităm mediile care stimulează obiceiurile
proaste pentru sănătate.
·
Trebuie să ne concepem propriul mediu, în care ne simțim
în siguranță.
Orice
om poate planta o grădină. De la ghivecele din apartament și până la
grădinăritul urban pe acoperiș, care este din ce în ce mai prevalent în zilele
noastre, orice individ poate găsi modalități de a prelua înapoi controlul
asupra mediului său. Este întotdeauna posibil să le transmiți genelor tale mesaje
mai degrabă sănătoase decât nesănătoase. Totul ține de alegerile personale
sănătoase, care își aduc implicit o contribuție sănătoasă la mediul comun.
Suplimentele și produsele farmaceutice
O
altă componentă cheie a programului personalizat de management al sănătății
este folosirea suplimentelor nutriționale sub formă de nutraceutice și alimente
cu valoare medicinală,
terapiile cu medicamente fără prescripție medicală, iar atunci când este cazul,
și cele cu medicamente cu prescripție medicală. Toate aceste instrumente îți
pot influența procesele fiziologice esențiale și sănătatea, făcând implicit
parte integrantă din trusa ta medicală.
Principalele
terapii recomandate de medicina funcțională sunt suplimentele alimentare,
nutraceuticele și alimentele cu valoare medicinală, care își propun să
corecteze deficitele identificate de substanțe nutritive prin planul
personalizat de gestionare a stării de sănătate, pe care îl vom explora mai
detaliat în capitolul următor.
Chiar
dacă sunt folosite medicamente farmaceutice cu prescripție medicală, acestea
trebuie să corespundă stilului de viață, dietei și mediului pacientului
individual. Unul din exemplele cele mai șocante ale lucrurilor care se pot
întâmpla dacă medicul nu cunoaște contextul individual este rolul sucului de
grepfrut. Acesta este unul din cele mai comune alimente recomandate, pe care
foarte mulți oameni le consumă în mod curent. La ora actuală se știe însă că
fitonutrienții unici pe care îi conține acest suc pot afecta profund
metabolismul anumitor medicamente cu prescripție medicală extrem de utilizate.
Spre exemplu, sucul influențează efectul anumitor pilulelor anticoncepționale
pe care le iau femeile. Unul din flavonoidele pe care le conține, naringenina,
reduce metabolismul ciclosporinei, un medicament prescris după un transplant de
rinichi pentru a preveni respingerea transplantului, păstrându-l mai mult timp
în sânge. Aceste descoperiri ne reamintesc cât de mult poate influența dieta
medicamentele și de ce este atât de important controlul stilului de viață,
dietei și mediului în orice program conceput pentru a trata o boală cronică.
Dacă
iei medicamente cu prescripție medicală în momentul în care îți concepi planul
personalizat de gestionare a sănătății, există o probabilitate destul de mare
de a putea reduce în timp dozele de medicamente sau chiar de a le elimina
complet, pe măsură ce dezechilibrele la nivelul proceselor fiziologice
esențiale sunt rectificate. Prin urmare, informează-ți întotdeauna medicul de
factorii de mediu, de dieta și de stilul tău de viață care îți pot afecta sau
care pot fi afectate la rândul lor de medicamentele prescrise.
Perioada de bază de 12 săptămâni
În
sfârșit, de ce trebuie să acordăm planului personalizat de gestionare a
sănătății o durată de cel puțin 12 săptămâni? Ani de experiență și nenumărate
studii clinice au arătat clar că aceasta este perioada medie necesară pentru a produce o schimbare reală în biologia
celulară și în tiparele expresiei genetice. Ce-i drept, unii oameni observă imediat
beneficiile schimbărilor personalizate introduse în stilul lor de viață, în
dieta și mediul lor, dar în cazul altora (îți mai amintești de Bruce?)
progresul este mai lent.
Nu
trebuie să uiți că schimbarea stilului de viață, a dietei și a mediului nu este
sinonimă cu luarea unui medicament pentru vindecarea unui simptom specific.
Acțiunea unei pastile sau a unei injecții constă în blocarea sau în modificarea
funcției unui pas specific din complexa rețea fiziologică. De cele mai multe
ori, ele pot face acest lucru destul de rapid, adeseori pe loc. Un program al
schimbării are un scop diferit: de a transforma un tipar al expresiei genetice
și natura controlului pe care îl exercită genele respective asupra rețelei
fiziologice. O astfel de schimbare se produce printr-o suită de modificări
multiple, care derivă una din cealaltă, într-un lanț nesfârșit al acțiunilor și
reacțiilor, și prin urmare durează o perioadă mai lungă de timp.
Doresc
să îți fac o sugestie: fă chiar acum o listă cu problemele tale de sănătate. Ce
te deranjează și ce anume îți dorești cu adevărat să schimbi? Poate că te simți
obosit în cea mai mare parte a timpului, sau poate că te-ai săturat să iei
patru pastile în fiecare dimineață după micul dejun, ori poate că dorești să
scapi definitiv (sau măcar parțial) de durerile de încheieturi pe care le simți
în permanență. Evaluează-ți acum aceste simptome pe o scală a severității de la
1 la 5, 5 fiind cea mai mică severitate, iar 1 cea mai mare. Păstrează această
foaie de hârtie, ca să știi de unde ai plecat, și recitește-o după 12 săptămâni
de la inițierea programului personalizat de gestionare a sănătății tale.
Capitolul 12
Dezvoltarea programului de bază
În
anul 2012, echipa noastră de la Centrul de Cercetare Clinică a Medicinii Funcționale
a inițiat un program de intervenție de 16 luni, bazat pe principiile medicinii
funcționale, pentru un grup de 130 de persoane ușor supraponderale (de ambele
sexe). După cum îți poți imagina, în 16 luni de vizite frecvente ajungi să
cunoști foarte bine persoanele implicate în studiu, evaluându-le viața, grijile
și personalitatea. Rezultatele preliminare pe care le-am obținut au fost extrem
de satisfăcătoare pentru noi, întrucât au demonstrat efectele profund pozitive
ale anumitor acțiuni fundamentale pe care le-am întreprins pentru a schimba
stilul de viață, dieta și mediul acestor persoane.
După
părerea mea, aceste acțiuni alcătuiesc un program de bază care poate ajuta
orice om să transpună în fapt definiția dată de OMS sănătății, fiind astfel
punctul de plecare perfect pentru un plan personalizat de gestionare a
sănătății personale.
Programul
respectă ceea ce eu numesc principiul 80-20. Dacă aceste acțiuni fundamentale
sunt integrate în viața unui individ, acesta va parcurge deja 80% din calea
necesară pentru a-și îmbunătăți starea de sănătate. Cele 20 de procente rămase
pot fi parcurse prin adăugarea altor măsuri la aceste acțiuni de bază, care să
trateze dezechilibrele personale ale individului, și pe care le vom explora în
detaliu în capitolul următor.
Am
văzut efectele în acțiune ale celor 80 de procente ale programului de bază la
sfârșitul anilor 90, când un comandant de armată cu rang înalt care a
participat la campania Furtună în Deșert a venit la centrul nostru de
cercetare pentru un consult. Cu această ocazie, ne-a spus că de la întoarcerea
din război nu s-a mai simțit deloc bine. Avea doar 54 de ani, dar se simțea tot
timpul obosit, experimenta o slăbiciune musculară severă și progresivă, și
lucrul care îl îngrijora cel mai mult un declin accentuat al memoriei. Avea
membri de familie care erau bolnavi de inimă și de intoleranță la efort fizic,
dar el personal nu experimentase niciodată până atunci astfel de probleme. Dimpotrivă,
fusese un sportiv de performanță înainte de Furtuna în Deșert și participase
la alte campanii militare fără să resimtă astfel de efecte negative. Doctorii
militari i-au făcut o gamă largă de teste pentru diferite boli infecțioase,
toxiinfecții sau alte diagnostice, dar toate i-au ieșit negative. Singura
evaluare medicală care i-a fost făcută a fost că suferea de sindromul stresului
post-traumatic și că avea nevoie de odihnă și de psihoterapie.
Cercetătorii
noștri știau că studiile pe animalele ținute în condiții de stres fizic și
mental extrem au arătat importanța nutriției corecte și a sănătății de ansamblu
pentru îmbunătățire rezistenței, iar comandantului nostru păreau să îi
lipsească amândouă. Mai departe, am emis ipoteza că acesta avea un tip de
susceptibilitate genetică la anumite substanțe specifice la care a fost expus
în deșert, în locul în care el și unitatea sa au fost campați luni la rând.
Acest lucru ne-a condus la un plan de acțiune în două etape: implementarea unui
program de bază pentru a-i întări sănătatea la modul general și pentru a-i
stimula astfel capacitatea de rezistență, urmat de un program menit să îi
îmbunătățească procesul de detoxificare și cel de producere a energiei
celulare.
Partea
cea mai interesantă se referă la cât de repede și-a recuperat comandantul
vigoarea după primii pași ai programului de bază, chiar înainte de a trece la
componentele mai complexe ale programului personalizat în vederea rectificării
dezechilibrelor la nivelul proceselor fiziologice esențiale. În numai șase
luni, el și-a redobândit rezistența și s-a putut întoarce în serviciul militar
activ.
Din
punctul meu de vedere, acest exemplu arată cât de important este să urmezi
primii pași ai programului de bază, chiar dacă aceștia par extrem de simpli,
înainte de a trece la programul personalizat de gestionare a sănătății. Beneficiile
pentru sănătate pot fi enorme încă de la introducerea acestor primi pași.
Programul
de bază al medicinii funcționale constă într-o serie de recomandări legate de
dietă și de suplimentele alimentare, de exercițiile fizice și de managementul
stresului și al factorilor de mediu. Aceștia sunt principalii factori care
interacționează cu genele noastre, influențând echilibrul celor șapte procese
fiziologice esențiale.
Totuși,
chiar dacă urmezi aceste recomandări și integrezi în viața ta acest program de
bază, este bine să fii conștient de istoricul sănătății în familia ta, care îți
poate da informații prețioase legate de susceptibilitățile tale genetice. Mai
exact, există un istoric al uneia din următoarele boli în familia ta?
1.
Boala cardiovasculară
2.
Diabet
3.
Cancer
4.
Hipertensiune
5.
Depresie sau o altă boală psihică
6.
Boli autoimune sau inflamatorii
7.
Obezitate
8.
Osteoporoză
9.
Demență senilă
10.
Alergii, dermatite atopice sau astm
11.
Alcoolism sau consum de droguri
12.
Epuizare emoțională sau psihică
13.
Boli genetice înnăscute
14.
Anemie
15.
Boli ale ochilor precum glaucomul sau degenerarea maculară
Așa
cum am mai spus, nici una din aceste boli nu este strict moștenită, dar un
istoric familial al uneia dintre ele arată posibilitatea unei anumite
sensibilități genetice. În combinație cu răspunsurile tale la Chestionarul
pentru Autoevaluarea Stării de Sănătate și cu cele date la chestionarele din
capitolele 4-10, istoricul bolilor în familia ta te poate ajuta să identifici
tiparele care îți definesc punctele forte și slăbiciunile în domeniul
sănătății. Foarte mulți oameni se simt condamnați să repete bolile de care au
suferit părinții sau bunicii lor, sau dimpotrivă, se simt șocați atunci când
primesc un diagnostic al unei boli de care nimeni din familia lor nu a suferit.
Studiile făcute asupra prevalenței bolilor la gemenii identici au arătat însă
că nu genele moștenite sunt factorul decisiv al cauzării unei boli sau al
evitării ei. Gradul nostru de susceptibilitate genetică la o boală sau alta poate
fi modificat în funcție de stilul de viață, dieta și mediul exterior. La urma
urmelor, familiile împărtășesc nu doar genele, ci și acești trei factori:
stilul de viață, dieta și mediul exterior. Genele nu pot fi schimbate, dar
stilul de viață, dieta și mediul exterior da.
Programul
de bază al medicinii funcționale reprezintă primul pas către o schimbare care
îți poate modifica expresia genetică, astfel încât să te vindeci de o boală
cronică sau să îți îmbunătățești starea de sănătate prin echilibrarea tuturor
proceselor fiziologice esențiale.
Dieta de bază
Cred
că ai înțeles deja cât de mare este puterea nutriției de a influența expresia
genetică. Nu mai este un secret pentru tine că ceea ce mâncăm reprezintă unul
din principali factori de influență ai unei stări de sănătate optime. În
capitolul 11 ai aflat principalele criterii ale unei diete corecte (inclusiv
ceea ce nu trebuie să mănânci), capabilă să mențină echilibrul între cele șapte
procese fiziologice esențiale. Principalul scop al acesteia este să reducă
stresul fiziologic și să amplifice absorbția substanțelor nutritive în
celulele, țesuturile și organele care controlează funcțiile fiziologice.
În
esență, ceea ce ne interesează pe noi sunt acele alimente care stabilizează
starea de echilibru a hormonilor și mediatorilor celulari secretați imediat
după masă, care activează expresia genelor ce promovează starea de sănătate, nu
pe cea a genelor care dau alarma. Această dietă de bază include o mare
varietate de alimente, ale căror caracteristici principale sunt: prospețimea,
procesarea minimă, faptul că trebuie să fie organice, naturale, integrale,
multicolore și sărace în zahăr și în grăsimi saturate. În cazul cărnii de
pește, naturale înseamnă pești pescuiți cu undița în sălbăticie care conțin uleiuri
omega-3. De ce trebuie să fie dieta multicoloră? Culorile fructelor, legumelor
și leguminoaselor boabe arată conținutul în fitonutrienți al acestora. O dietă
multicoloră îți oferă o gamă largă de fitonutrienți, fiecare având un efect
unic și benefic asupra expresiei genetice.
Dieta
de bază trebuie să evite alimentele care provoacă alergii, până când afli mai
multe informații legate de alimentele ce îți pot genera probleme în funcție de
unicitatea ta genetică. Principalii factori ce pot declanșa alergii și
sensibilități alimentare sunt glutenul din cereale, produsele lactate
nefermentate, fructele de mare, citricele, ouăle, drojdia, alimentele
mucegăite, arahidele, soia integrală și alimentele procesate care conțin
aditivi multipli.
Dieta
de bază trebuie să evite de asemenea alimentele prăjite sau bogate în uleiuri
de origine animală ori vegetală. Ea recomandă gătitul alimentelor la cele mai
mici temperaturi posibile. Gătitul prelungit la temperaturi foarte mici
împiedică formarea glicotoxinelor, fiind preferabil gătitului de scurtă durată
la temperaturi mai mari.
În
sfârșit, asigură-te că dieta ta de bază conține alimente ușor de digerat.
Iaurtul îmbogățit cu probiotice este extrem de recomandat, dar nu trebuie să
uiți nici de alimentele bogate în fibre solubile și insolubile. O dietă
alcătuită în proporție de 60-70% din alimente de origine vegetală și din 30-40%
din alimente de origine animală respectă aceste criterii.
Înseamnă
acest lucru că nu poți fi un vegetarian strict cu această dietă de bază? Nici
vorbă. Dieta vegetariană trebuie abordată însă cu anumite precauții, pentru a
evita dezechilibrul anumitor substanțe nutritive precum fierul, vitamina B12
și calciul. De bună seamă, compoziția dietei este la fel de importantă. O dietă
alcătuită din chips-uri din cartofi, băuturi răcoritoare carbogazoase și
batoane de ciocolată poate fi considerată vegetariană, dar în nici un caz
sănătoasă (sau de bun simț)!
Îți
dorești să afli cum ar putea arăta planul alimentar al dietei de bază pentru o
săptămână? Vei găsi acest plan și mai multe rețete în Anexa A, care includ la
micul dejun granola preparată acasă sau brioșe picante cu morcovi, la prânz
salate și tocane, iar la cină pui cu broccoli la tigaie sau scoici cu arome
asiatice. Nu trebuie să uiți că planul alimentar din Anexa A nu este
obligatoriu, ci doar o ilustrație a tipurilor de alimente pe care trebuie să le
consumi și a diversității culinare care caracterizează dieta de bază. În plus,
el te poate ajuta să iei decizii mai bune atunci când iei masa la restaurant
sau la pachet. De remarcat că rețetele pe care le include îndeplinesc
criteriile stabilite mai sus pentru îndeplinirea obiectivelor de bază legate de
sănătatea personală.
Deloc
întâmplător, rețetele indicate în Anexă sunt pentru 4-6 porții. Unul din motive
este că poți mânca inclusiv a doua zi ceea ce a rămas de la o masă. Un altul,
mai important, este că cel mai probabil locuiești împreună cu un consort sau un
partener, cu un coleg de cameră sau cu alți membri de familie, iar unul din
lucrurile pe care le-am învățat din experiența personală este că schimbarea
dietei funcționează cel mai bine atunci când este integrată și de celelalte
persoane din jurul tău. De fapt, acest angajament este un element cheie al
introducerii oricăror schimbări comportamentale. Pe de o parte, cei din jur pot
servi drept grup de sprijin. Pe de altă parte, ei vor fi oricum afectați de
programul tău personalizat de gestionare a sănătății, iar dacă le vei împărtăși
experiențele tale, ar putea fi influențați la rândul lor să facă alegeri
alimentare mai sănătoase. În acest fel, experiența poate deveni o aventură
comună, încurajând cumpărăturile făcute împreună și prepararea meselor comune.
Programul de bază al suplimentelor alimentare
În
anul 2009, Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină a fost acordat lui
Elizabeth Blackburn, Carol Greider și Jack Szostak, pentru descoperirea
telomerilor și pentru studiile lor de pionierat referitoare la enzima care îi
produce: telomeraza. Telomerii sunt structuri chimice unice aflate la capătul
fiecărui cromozom din genomul nostru, aflându-se aici pentru a proteja
cromozomul (inclusiv informațiile pe care le conține) de orice deteriorare
posibilă. Pentru a-și putea îndeplini această sarcină, telomerii sunt nevoiți
să se tocească, caz în care cromozomii devin vulnerabili în fața agresiunii din
afară, iar genomul devine susceptibil la vandalizare, la fel ca și cărțile
vechi dintr-o bibliotecă lăsate pe mâna unor persoane neglijente. Această
vandalizare poate conduce la pierderea integrității codului genetic, fapt care
modifică procesele fiziologice esențiale pe care le asociem în mod curent cu
sănătatea și cu rezistența. Prin urmare, tocirea (scurtarea) telomerilor
coincide cu apariția tuturor bolilor cronice de care ne temem, inclusiv a celei
cardiovasculare, a diabetului, a demenței senile și a cancerului.
La
ora actuală se știe că stilul de viață, dieta și mediul joacă un rol decisiv în
determinarea lungimii telomerilor. Mai multe studii efectuate în Europa au
examinat procesul de scurtare a telomerilor de-a lungul unei perioade de cinci
ani la un număr de subiecți care au consumat o dietă mediteraneană bogată în
substanțe nutritive. Studiul a arătat că lungimea telomerilor prezice într-o
manieră semnificativă scăderea în greutate, a indicelui masei corporale, a
circumferinței taliei și a raportului talie-înălțime. În concluzie: telomerii
mai lungi înseamnă mai puțină obezitate, iar dieta mediteraneană poate fi un
factor cheie al lungirii acestora. Un alt studiu, la care au participat 5862 femei,
a descoperit că oamenii care adoptă dieta și stilul de viață definite de
programul de bază al medicinii funcționale au telomeri semnificativ mai lungi.
Studiile realizate de Dean Ornish și de laureata premiului Nobel Elizabeth
Blackburn asupra unor bărbați cu cancer la prostată au descoperit că schimbarea
agresivă a stilului de viață și a dietei îmbunătățește activitatea enzimei
telomerază, care repară telomerii scurtați. În anul 2013, grupul
Ornish-Blackburn a raportat în revista The
Lancet Oncology că pacienții bolnavi de cancer la prostată care au adoptat
un program de schimbare a stilului de viață și a dietei au experimentat o
lungire cu 10% a telomerilor, prin comparație cu grupul de control, care a
experimentat o scurtare cu 3% a
telomerilor. Studiul a descoperit de asemenea că cu cât programul de schimbare
a stilului de viață și a dietei este respectat mai strict, cu atât mai mare
este lungirea telomerilor. În concluzie: nutriția poate prezerva și chiar lungi
telomerii atât de importanți pentru o stare de sănătate optimă.
Se
știe de asemenea că vitamina B3 (niacina), acidul folic și vitamina
B12 joacă un rol important în menținerea lungimii telomerilor.
Michael Fenech, un cercetător de lungă durată în domeniul nutriției de la
Organizația de Cercetare Industrială și Științifică a Commonwealth-ului
(CSIRO), agenția națională de cercetare din Australia, a publicat numeroase
studii care definesc rolul jucat de anumite substanțe nutritive specifice în
protejarea cărții vieții împotriva deteriorării. Institutul Național al
Științelor Legate de Sănătatea Mediului din Statele Unite a publicat
rezultatele unui studiu realizat pe 586 de femei cu vârsta cuprinsă între 35-74
de ani, care a explorat rolul suplimentelor cu vitamine și minerale în
protejarea telomerilor. Telomerii femeilor care au luat zilnic un supliment cu
multivitamine s-au dovedit a fi cu 5% mai lungi decât cei ai femeilor care nu
au luat astfel de suplimente. Telomeri mai lungi au fost observați inclusiv la
femeile care au luat zilnic suplimente cu 3 grame de acizi grași omega-3.
Aceste
observații sunt foarte importante pentru sănătate. Ele ne spun că rolul
substanțelor nutritive în buna funcționare a celulelor nu se rezumă numai la
protejarea noastră de boli specifice deficitului de vitamine precum scorbutul,
beriberi, pelagra sau rahitismul. Prezervarea lungimii telomerilor este o
măsură celulară a rezervei organelor, principalul marcator al vârstei
biologice. A devenit limpede că ingerarea unor suplimente echilibrate cu
multivitamine, minerale și ulei de pește poate produce rezultate mult mai bune
decât simpla urină mai scumpă la care fac referire gurile rele. Aceste
suplimente nutriționale ne ajută să ne protejăm cel mai prețios activ, ADN-ul
din cartea vieții, îmbunătățindu-ne sănătatea și prelungindu-ne viața.
Prin
urmare, un program nutrițional de bază echilibrat și prudent reprezintă o
componentă rezonabilă a oricărui program personalizat de gestionare a
sănătății. El ar trebui să includă următoarele doze zilnice:
·
Un supliment cu multiminerale și minerale care să includă
cel puțin 1000 UI de vitamina D
·
1-2 grame de vitamina C
·
2-3 grame de ulei omega-3 care să conțină EPA/DHA
·
Un supliment cu probiotice care să conțină cel puțin 3
miliarde de organisme vii.
Programul de bază al exercițiilor fizice
Ia-ți
un pedometru. Pe bune. Du-te la cel mai apropiat magazin cu articole sportive,
sau, dacă ai înclinații digitale, găsește aplicația potrivită pentru
smartphone-ul tău care să îți numere pașii în timp ce mergi. Aceasta este o
modalitate grozavă de a-ți începe programul de exerciții fizice. Nu ai nici un
motiv să nu începi chiar astăzi. Nu îți trebuie un echipament nou (în afară de
pedometru sau de aplicație), nici un loc special. Tot ce trebuie să faci este
să progresezi până la minim 10.000 de
pași pe zi.
Știu
că pare mult, dar te asigur că este mai puțin decât îți imaginezi. Simpla
scoatere a câinelui afară de trei ori pe zi înseamnă aproximativ 6000 de pași.
O plimbare de un sfert de oră imediat după masă, care, așa cum vei vedea în
capitolul 13, îmbunătățește semnificativ reglarea glicemiei și a insulinei din
sânge, înseamnă din start cam 2000 de pași. Așadar, ținta de 10.000 de pași pe
zi nu este tocmai nerealistă. Totuși, pentru început va trebui să faci un efort
conștient pentru a o atinge, căci marea majoritate a oamenilor își limitează
plimbările la cei câțiva pași până în locurile unde trebuie să ajungă.
Te
asigur că merită însă să faci acest efort. Studiile efectuate cu studenți la
universitate care au trecut de la un mod de viață sedentar la 10.000 de pași
pe zi au arătat că plimbarea le-a coborât acestora presiunea arterială și le-a
îmbunătățit condiția cardiovasculară după numai șase săptămâni. Alte studii au
arătat că atingerea țintei de 10.000 de pași pe zi îmbunătățește funcția
cardiovasculară, bunăstarea psihică și nivelul colesterolului din sânge
(inclusiv HDL).
Dar
dovezile nu se opresc aici. Studiile confirmă faptul că la câteva zile după
încetarea programului regulat de plimbare, sensibilitatea la insulină scade,
iar grăsimea furioasă începe să se acumuleze. Creșterea sensibilității la
insulină se produce înainte de acumularea grăsimii, semn că nu doar obezitatea
cauzează diabetul de tip 2, ci și modificarea procesului de comunicare
intercelulară datorită pierderii stării de fitness fiziologic. Așadar, merită
din plin să faci 10.000 de pași pe zi. Nu te opri!
Ce
trebuie să faci dacă ești deja angrenat într-un program regulat de activitate
fizică? Este foarte bine! Dar asigură-te că îl practici în mod regulat și că
îți atingi obiectivele legate de intensitate și de durată. Mai exact, trebuie
să atingi indicatorul antrenamentului aerobic un puls de aproximativ 180
minus vârsta ta în ani și să rămâi în această zonă timp de 20 de minute, de
cel puțin cinci ori pe săptămână. Cu alte cuvinte, trebuie să atingi nivelul
antrenamentului aerobic timp de 150 de minute pe săptămână.
Poți
alege orice activitate fizică dorești. Poți combina exercițiile aerobice cu
cele anaerobice, fitnessul cardiovascular cu exercițiile de întărire și flexibilitate,
în funcție de preferințele tale și de posibilitățile pe care le ai. Singurul
lucru care contează este să te ții de treabă!
Programul de bază pentru gestionarea stresului
După
părerea mea, orice om care trăiește în ritmul trepidant al societății noastre
globale ar beneficia în urma unui program de management al stresului. Oamenii
acumulează o sarcină alostatică prea mare, care le reduce apoi rezistența.
Urgența permanentă în tot ce avem de făcut a devenit o închisoare care ne
comprimă mintea și ne oprimă corpul.
Un
interval oricât de scurt rezervat în fiecare zi pentru a asculta muzică, pentru
a ieși în natură, pentru a privi o operă de artă, pentru a te ocupa de grădină
sau pentru a rămâne liniștit și a reflecta în tăcere ori a te ruga poate crea
o expresie a genelor capabilă să îți regenereze procesele fiziologice esențiale
și să îți confere o stare de pace.
O
modalitate foarte simplă de a începe sunt tehnicile recomandate de terapia
cognitivă behavioristă și de cea a lucidității. Cele două terapii combină
metodele behavioriste tradiționale cu strategiile de meditație, în scopul
reducerii stresului și anxietății. Începe prin a-ți inventoria evenimentele din
viața ta care îți declanșează o reacție de stres, dându-ți sentimentul unei
poveri sau al anxietății. Organizează-le pe priorități și apoi creează-ți o
strategie conștientă de control al reacției fiziologice în fața lor.
Crearea
unei astfel de strategii nu este tocmai ușoară. Ea necesită o anumită practică.
Cu alte cuvinte, trebuie să te gândești cum vei reacționa data viitoare când te
vei confrunta cu un factor de stres. Te asigur însă că timpul petrecut pentru a
te pregăti în acest scop printr-o contemplație lucidă sau printr-o introspecție
tăcută îți va aduce mari dividende cu prima ocazie în care vei fi expus unui
factor declanșator. Este posibil ca introducerea însăși să creeze o tensiune pe
care îți dorești să o eviți, dar confruntarea cu ea reprezintă un element cheie
al pregătirii în vederea confruntării cu evenimentul real, iar această
pregătire este soluția la starea de anxietate recurentă pe care o simți ori de
câte ori te confrunți cu respectivul factor de stres.
Starea
de relaxare și meditație poate fi învățată prin cultivare. De regulă, ea
presupune totuși un loc liniștit în care să te simți în siguranță și o practică
de cel puțin 20 de minute pe zi. La început te vei confrunta cu sindromul
minții agitate, dar pe măsură ce vei continua cu practica mintea ta va tinde să
se liniștească din ce în ce mai mult, iar familiarizarea cu această stare de
spirit te va ajuta să o regăsești inclusiv în momentele de stres efectiv.
Pe
măsură ce se familiarizează din ce în ce mai mult cu tehnicile terapiei
cognitive și a cultivării lucidității, oamenii încep să își reordoneze adeseori
importanța pe care o acordă lucrurilor pe care le au de făcut prin comparație
cu momentele de pace existențială. Societatea noastră ne răsplătește pentru
ceea ce facem, nu pentru ceea ce suntem, dar cele mai importante momente din
viața noastră sunt cele în care suntem pur și simplu prezenți, fără a face
neapărat ceva anume. Găsirea echilibrului just între acțiune și existență este
principalul obiectiv al terapiei cognitive și de cultivare a lucidității. Ea ne
ajută să îndeplinim cele două reguli ale dr. Eliot pe care le-am amintit în
capitolul 11: să nu ne agităm prea tare din cauza chestiunilor minore și să
ținem cont de faptul că tot ce nu ne ucide este de regulă o chestiune minoră.
Beneficiile
pentru sănătate ale implementării unui program de bază pentru managementul
stresului sunt semnificative, lucru demonstrat de studiile științifice. Unul
din acestea a arătat că terapia cognitivă și de cultivare a lucidității,
dublată de exerciții fizice, este cel mai promițător tratament pentru sindromul
oboselii cronice. Un altul a arătat că terapia cognitiv-behavioristă bazată pe
cultivarea lucidității este foarte eficientă în gestionarea bolilor cronice
asociate cu o sarcină alostatică mare care apar la veteranii de război. Un
studiu controlat aleatoriu în care terapia cognitivă bazată pe cultivarea
lucidității a fost aplicată unui număr de 130 de persoane care sufereau de un
stres cronic semnificativ a arătat că terapia le-a îmbunătățit în mod
semnificativ subiecților capacitatea de integrare în plan social și le-a redus
semnalele fiziologice de alarmă.
Unul
dintre cele mai interesante studii recente a fost efectuat pe pacienți care
sufereau de un sindrom al stresului post-traumatic sever. Studiul a arătat că
terapia cognitivă bazată pe cultivarea lucidității a modificat expresia
genetică a unei rețele foarte importante de gene, controlată de gena FKBP5,
care guvernează gestionarea stresului și reacția sistemului nervos central la
stres. Terapia a amplificat expresia genei FKBP5, care a îmbunătățit clinic
simptomele SSPT și a mărit volumul hipocampului, acea regiune din creier
asociată cu starea de spirit, memoria și emoțiile. Aceste rezultate reprezintă
dovezi solide ale manierei în care pot modifica expresia genetică semnalele de
traumă și de stres din mediul înconjurător, la nivelul fiziologiei alarmei.
Între altele, ele arată că terapia cognitivă bazată pe cultivarea lucidității
poate modifica procesele fiziologice esențiale dezechilibrate asociate cu
stresul traumatic.
Așadar,
și de această dată, efortul susținut pentru a-ți îmbunătăți capacitatea de
control al reacției la stres îți poate aduce dividende foarte mari. Prin
urmare, găsește-ți zilnic 20 de minute pentru a practica o meditație sau
introspecție lucidă. De pildă, poți face acest lucru în timp ce te plimbi și parcurgi
cei 10.000 de pași, combinând astfel exercițiile fizice cu cultivarea
lucidității. Cele două tehnici se pot susține de minune reciproc.
Programul de bază pentru gestionarea mediului
înconjurător
Am
vorbit în capitolul 9 despre procesul hormezei benefice, arătând că expunerea
la o cantitate foarte mică din anumite lucruri poate avea efecte mult mai mari
asupra stării noastre de sănătate decât ne-am fi așteptat. Există și o hormeză
nocivă, cum ar fi cea provocată de nivelele foarte mici ale plastifiantului
BPA, care pot modifica expresia genetică și funcția celulară, având un efect
advers subtil, dar semnificativ asupra sănătății noastre pe termen lung. Noi
putem pune în aplicare ambele variante ale acestui principiu, pentru a ne
gestiona mai bine mediul. În acest scop, merită să ne aducem aminte de minunata
recomandare a lui Sidney Baker referitoare la cea mai bună manieră de
gestionare a autismului: Trebuie îndepărtate lucrurile care generează probleme
și trebuie asigurate lucrurile care lipsesc.Într-o exprimare mai elaborată,
putem spune că scopul nostru este să îndepărtăm toate lucrurile care creează o
expresie genetică asociată cu reacția de alarmă în fața mediului exterior și să
asigurăm toate lucrurile care creează o expresie genetică a rezistenței
fiziologice, mizând pe un efect hormetic în ambele cazuri.
În
acest scop, un program de bază al managementului mediului ar trebui să pună
capăt expunerii la poluanții organici persistenți (POP); la mineralele toxice
plumb, mercur, cadmiu și arsenic; la radiațiile ionizante precum razele
ultraviolet și razele X; și la alimentele expuse biocidelor și erbicidelor.
Ce
putem spune însă despre poluarea cu energie neionizantă, precum cea a
telefoanelor mobile? Personal, consider că trebuie folosite căști, fără a ține
telefonul la ureche. Acest lucru asigură o expunere minimală la frecvențele de
tip microunde care pot interfera cu procesul de comunicare intercelulară.
Un
alt subiect spinos este cel al organismelor modificate genetic (GMO). Oamenii
de știință au studiat efectele acestora asupra animalelor care le-au consumat
și nu au găsit dovezi fără echivoc ale unor efecte adverse asupra sănătății,
dar pe de altă parte, pe măsură ce au fost create noi modalități de observare a
schimbărilor subtile ale expresiei genetice și ale influenței acesteia asupra
fiziologiei celulare, au apărut noi întrebări.
Întrebarea
pusă cel mai frecvent se referă la proteinele alergenice din plantele
modificate genetic prin inserarea unor gene străine. Studiile care analizează
compoziția proteinelor în plantele modificate genetic nu au dat până acum
răspunsuri definitive la această întrebare.
O
altă întrebare este în ce măsură ar putea avea plantele GMO epigenomuri
diferite de cele crescute în mod natural și în ce fel ar putea influența acestea
persoanele care le consumă.
În
sfârșit, ar trebui să aflăm în ce măsură reprezintă studierea efectelor
hrănirii animalelor cu plante GMO un marcator sigur al evaluării siguranței lor
pe termen lung în cazul oamenilor. La urma urmelor, șobolanii și șoarecii
(animalele cele mai frecvent folosite în astfel de studii) au o viață foarte
scurtă prin comparație cu cea a oamenilor. Prin urmare, durata expunerii lor la
produse GMO este mult mai scurtă, iar aceste studii nu ne spun prea multe
despre efectele folosirii lor pe termen lung.
Una
dintre cele mai controversate plante GMO este orezul, întrucât acesta este
alimentul de bază pentru cea mai mare parte a populației lumii. Mai multe
studii realizate pe animale în China au demonstrat că diferite specii de orez
GMO sunt sigure, dar nu toți specialiștii sunt siguri că aceste studii prezintă
dovezi suficiente pentru a demonstra că orezul GMO nu produce nici o diferență
asupra fiziologiei umane.
După
părerea mea, studiile științifice care evaluează siguranța pe termen lung a
alimentelor GMO și efectele lor la nivel celular nu și-au spus încă ultimul
cuvânt. Există foarte multe întrebări legate de incidența în creștere a
alergiilor și sensibilităților alimentare peste tot în lume. Este oare posibil
ca varietățile GMO să aibă o legătură cu această creștere a numărului de
alergii? Cartofii și soia GMO sunt varietăți în care a fost inserată o genă a
nucilor de Brazilia care amplifică nivelul aminoacidului cu sulf metionină în
compoziția plantelor. Testele pentru alergii efectuate pe cele două varietăți
de plante GMO au arătat că acestea pot declanșa într-adevăr alergii la
persoanele sensibile la nucile de Brazilia.
Pe
scurt, eu cred că este prematur să tragem o concluzie definitivă legată de
siguranța oferită de organismele modificate genetic. Este posibil ca acestea să
fie mai eficiente din punct de vedere agricol, dar să genereze efecte adverse
pe termen lung pentru sănătatea oamenilor. Până la proba finală, trebuie să
insistăm asupra prezentării produselor GMO pe etichetele acestora, astfel încât
consumatorii să știe ce cumpără și să decidă singuri dacă doresc aceste
produse. În ceea ce mă privește, eu prefer produsele organice despre care știu
sută la sută că nu au fost modificate genetic.
Personalizarea programului de gestionare a sănătății
pornind de la programele de bază
Începe
chiar de astăzi să integrezi în viața ta programul de bază al medicinii
funcționale. Nu trebuie să aștepți până la terminarea analizei făcute
dezechilibrelor la nivelul proceselor tale fiziologice esențiale sau până la
conceperea unor strategii speciale de restabilire a acestor echilibre. Cred că
ți-ai făcut deja o părere destul de clară legată de factorii care ar putea
contribui la declanșarea problemelor tale cronice de sănătate. Adoptarea
programului de bază reprezintă un prim pas excelent pentru rezolvarea acestor
probleme la nivelul cauzelor lor, dar și fundamentul pe care vei putea adopta
mai târziu anumite strategii specifice pentru corectarea dezechilibrelor tale
personale.
A apărut în: 2016-05 |
Fii primul care își spune opinia! |
|
|
|
 | Genialimente Tot ce trebuie să mănânci ca să fii deștept, fericit, eficient |
|
|
|
|
 | Studiul China Cel mai complet studiu despre nutriție realizat vreodată, cu implicații extraordinare asupra dietei, pierderii în greutate și sănătății pe termen lung |
|
 | The Food Mood Connection Un ghid esențial al alimentelor uimitoare care luptă cu depresia, anxietatea, OCD, ADHD și multe altele |
|
|
 | Terapia tatălui Cum să îți vindeci problemele legate de tată, astfel încât să te poți bucura de viața ta |
|
|
 | Viață după viață Investigarea unui fenomen: supraviețuirea dincolo de moartea corpului fizic |
|
|
|
|
 | Studiul China Cel mai complet studiu despre nutriție realizat vreodată, cu implicații extraordinare asupra dietei, pierderii în greutate și sănătății pe termen lung |
|
|
 | Studiul China Cel mai complet studiu despre nutriție realizat vreodată, cu implicații extraordinare asupra dietei, pierderii în greutate și sănătății pe termen lung |
|
|
 | Cum să nu mori Descoperă alimentele dovedite științific că previn și inversează boala |
|
 | Protocolul Wahls Cum am învins scleroza multiplă progresivă utilizând principiile Paleo și medicina funcțională |
|
 | Mirodenii vindecătoare Cum poți folosi 50 de mirodenii obișnuite sau exotice pentru a-ți îmbunătăți starea de sănătate și pentru a vindeca bolile |
|
|
|
|
 | Erbivori fericiți Rețete vegane dietetice, sărace în calorii, pentru un corp suplu și sănătos |
|
|
|
Cele mai noi cărți ADEVĂR DIVIN
|
Noutăți pe site
|
Retipăriri
| |
|
 |
|
 |
|