Sindromul Tarzan, ca noțiune psihologică, reprezintă necesitatea cuiva de a rămâne agățat de persoana care nu i se potrivește sau de a se balansa convulsiv de la o persoană la alta, de teama de a nu cădea într-un vid emoțional. Cei care suferă de acest sindrom trăiesc cu impresia că ”a iubi” înseamnă a suferi și că acest lucru presupune sacrificii și compromisuri.

Cum îți dai seama dacă ești atins de sindromul Tarzan? E foarte simplu: fie nu suporți să rămâi singur, sari de la o liană la alta, fie rămâi agățat de o singură liană, chiar dacă nu te mai mulțumește.

Prefață ... 7
Salvează-te, Cerul te va ajuta! ... 8

   Prima parte - Sindromul Tarzan ... 11

1. Tu și sindromul Tarzan ... 13
2. Dependența afectivă se joacă la dublu: Desperado și Gaura neagră afectivă ... 14
3. O să vezi, când o să crești mare, n-o să mai fii dependent ... 20
4. Orice s-ar întâmpla, o să găsești întotdeauna persoana ideală! ... 23
5. NLP și programarea. Cunoști aceste noțiuni? ... 27
6. Cum am devenit admiratoarea lui Tarzan ... 33
7. Intenția pozitivă a torționarului tău ... 36
8. Eu - Pascale Piquet -, fostă jucătoare de Desperado ... 45
9. Din ce echipă faci parte? ... 58
10. Nevrozele au propriile motive pe care rațiunea le ignoră ... 61
11. Moarte Sacrificiilor, Concesiilor și altor Compromisuri! (SCC) ... 64
12. încerci cu disperare să faci fericit pe cineva care nu vrea sub nicio formă ... 69
13. Nu ești responsabil pentru cei pe care îi îmblânzești! ... 74
14. O relație nouă este ca tabloul de bord al unui avion ... 77
15. Te-ai însoțit cu un Desperado ... 82
16. Iată-te unit cu o Gaură neagră afectivă ... 84
17. Nu poți fi psihoterapeutul partenerului tău de viață ... 90
18. Doamna Desperado este predispusă la simulare, pe când domnul Desperado intenționează să desființeze sexul ... 92
19. Doamna Gaură neagră afectivă controlează totul prin sex, în timp ce domnul Gaură neagră afectivă crede că are program de voie ... 95
20. Ghici pe cine denigrezi de fapt când îți critici partenerul ... 98
21. N-o să mă mai faci să sufăr, te părăsesc! ... 100
22. Cum scapi de un admirator al lui Tarzan? ... 108
23. „încasez palme, dar îl iubesc" ... 112
24. In sfârșit, liber! Și acum ce fac? ... 124
25. A ierta nu presupune să menții legătura cu celălalt: pentru că nu ai reuși să nu poftești la el ... 126
26. Trage căruța și taci! ... 129
27. Nu alege persoana ideală la întâmplare. Adoptă o strategie! ... 132
28. Te vreau și te voi avea! ... 134
29. Biliardul pe trei benzi: se joacă mult mai ușor în viață decât pe o masă! ... 140
30. Celibatul sau înțelepciunea de a aștepta persoana potrivită ... 142
31. Tarzan e peste tot! ... 146
   în viața profesională ... 146
   în viața socială, de asemenea! ... 148
32. Viața mea după Tarzan ... 153
33. Un cuplu - matematică pură ... 158
34. Dragoste sau dependență afectivă? Care doare cel mai tare? ... 163
35. Ridică prețul licitației: meriți mai mult de-atât! ... 165
36. Ai chef de o schimbare? Soluția este în tine ... 167
37. Cum să-l învingi pe Tarzan pe teren propriu ... 168
38. Ai aflat ce nu mai vrei? Perfect. Acum ce-ți dorești? ... 170
39. Demaschează-ți temerile ... 172
40. Dorința temerii sau teama de dorință ... 174
41. O teamă = un mesaj! ... 177
42. Iubește-te înainte s-o facă altcineva în locul tău! ... 178
43. E timpul să afli ce-o să devii când vei fi mare! ... 180
44. Coachingul: arta și modalitatea de a ieși la lumină! ... 182

   A doua parte - Calea păcii: calea războinicului ... 185

45. „Si vis pacem, para bellum" ... 189
46. Compasiunea începe cu tine ... 198
   Corpul ... 198
   Mentalul ... 200
47. Crede și crește în tine! ... 204
48. Nu vei fi niciodată mai bine servit de cineva decât de tine! ... 207
49. Forța supremă: arată-ți recunoștință ... 209
50. „Să rămâi centrat și drept? Este elementar, dragul meu Watson!" ... 216
51. Da/nu, nu/da sau nu/nu? ... 218
52. Economisește-ți energia: destinde-te! ... 220
53. Un obiectiv bun? Să spunem... fericirea! ... 224
54. Remediul împotriva frustrării? Motivația! ... 227
55. Intuiția sau cum să decuplezi rațiunea ... 229
56. Emoțiile negative: ce ușurare când scapi de ele! ... 234
57. Atenție, o să mă enervez! (furia) ... 239
58. Demonii: îngerii care veghează asupra voastră ... 247
59. Furculița și barca pneumatică (îndoiala) ... 248
60. Acuzat, ridică-te: nu ești vinovat... Ești responsabil! ... 251
61. Instabilitate, teama asumării responsabilității sau determinare în găsirea fericirii? ... 255
62. Temerile te paralizează chiar în momentul în care ar trebui să te miști! ... 258
63. Ține minte: numai cel care se teme poate fi curajos! ... 262
64. In fața judecății și a criticii: transformă-te într-un vid care înghite atacul ... 265
65. Plângi cât de mult poți: când o să râzi de asta, vei fi vindecat! ... 272
66. „Adevăratele plăceri constau în libera întrebuințare a propriei persoane" (Buffon) ... 275
67. Nu aștepta un miracol: miracolul ești tu! ... 278

   A treia parte - Relația bărbat/femeie: faceți dragoste, nu război! ... 283

68. Bărbatul care nu mai pleacă la vânătoare... își pierde locul! ... 286
69. Bărbatul și femeia: ființe complementare, nu adversari! ... 288
70. Curtoazia trebuie pedepsită cu severitate? ... 294
71. Să iau un bărbat care este cu ochii-n patru după femei atrăgătoare? ... 298
72. Trăiască amazoanele! ... 301
73. Yin și Yang nu mai sunt ce erau odată! ... 304
74. Dominatoarea și egalitatea ... 305
75. Ia-mă, sunt a ta! Femeie sau obiect? ... 308
76. Și veți trăi întru devotament până când adulterul vă va despărți! ... 310
77. într-o zi îi vei fi recunoscător amantului sau amantei partenerului tău ... 312
78. Dependența femeilor independente ... 313
79. Gelozia sau cum strigi în gura mare că nu ai încredere în tine ... 317
80. Nu există greșeli, ci doar experiențe de pe urma cărora ai de câștigat ... 320
81. La naiba cu toate complexele celor două sexe! ... 322
82. Unul dintre secretele care îi apropie pe bărbați și pe femei: încrederea în sine și în celălalt ... 328
83. Cei care vor să clădească un cuplu fericit au un semn distinctiv pentru a se recunoaște ... 331
84. Pariul lui Pascale ... 332

2. Dependența afectivă se joacă la dublu: Desperado și Gaura neagră afectivă

Când mi-am dat seama că am comportamentul unui dependent afectiv, m-am întrebat: de ce eu și nu altcineva? Ei bine, și altcineva îl avea. Ce bine a fost să descopăr că nu eram singura nevrozată în toată povestea asta!

Deși cauzele sunt aceleași, există două moduri în care se poate manifesta sindromul Tarzan: este vorba despre cel care dă și cel care ia. Cei doi se vor atrage negreșit. Nu m-am putut abține să-i denumesc, pentru ca voi să vă dați seama de rolul jucat de fiecare pe marea scenă a dependenței afective.

Desperado: foarte generos, oferi afecțiune fără limită, tânjind în același timp după atenția celorlalți, dependent astfel de ceva ce nu vei obține niciodată. De asemenea, este imposibil să nu fi observat că, pe măsură ce semeni mai mult, culegi tot mai puțin. Și asta pentru că dai ÎNTOTDEAUNA peste așa-numiții „profitori”. Efectiv, tu preferi să alegi pe cineva care suferă mai mult decât tine, pentru a putea începe operațiunea de salvare. Numai așa exiști, când cineva are nevoie de tine! Pradă emoțiilor excesive, deseori extravertit, nu ești capabil să înțelegi motivul pentru care celălalt nu răspunde pe măsura așteptărilor tale, după tot ce ai făcut pentru el. Te regăsești în tipologia cavalerului salvator, venit pe un cal alb, sau în tipologia celui pe care nu-l lasă inima să abandoneze în stradă un pisoi rătăcit.

Dragă Desperado, ești gata să oferi totul pentru a umple golurile lăsate de lipsa afecțiunii, a recunoștinței și, uneori, a protecției din timpul copilăriei. Asta e tot ce te mobilizează să faci absolut orice pentru celălalt, uitând de sine, pentru a fi iubit cu orice preț și recunoscut pentru generozitatea ta. Ești complet dependent, nu numai de partenerul tău, dar și de aprecierile și judecățile celorlalți. Ești incapabil să-ți recunoști meritele și propriile calități și, considerând că nu valorezi nimic, dai totul în schimbul unei fărâme de afecțiune și recunoștință. Cu tine suspansul este anulat, celălalt vizionează filmul complet de la bun început, pop-cornul, înghețata și băutura fiind incluse.

Dacă nu te identifici în descrierea de mai sus, îndrăznește să te recunoști în cea de mai jos.

Gaura neagră afectivă: tu ești cel care absoarbe afecțiunea și recunoștința celorlalți, fără a da vreodată ceva înapoi sau dând foarte puțin. Nu te saturi niciodată de atenție și afecțiune. Ești ca un sac fără fund! Ai auzit de acele găuri negre din spațiu, cunoscute pentru faptul că înghit tot ce trece pe lângă ele fără să mai lase cale de întoarcere? Înțelegi tu. Ești lipsit de emoții, deoarece trecutul te-a învățat că vei avea numai de suferit dacă te lași pradă lor; asta te face să fii mai degrabă introvertit. Știi tu, de tipul „frumosul misterios” sau ”biata femeie deznădăjduită” .

Dragă Gaură neagră afectivă, trebuie să-ți iei revanșa asupra trecutului. Este ca o bulimie care te împinge să ceri necontenit afecțiune, recunoștință și protecție pentru că ți-au lipsit în copilărie. Dăruiești puțin, cât să-ți momești victima, căci totul ți se cuvine; și îi pretinzi din ce în ce mai mult acelui Desperado care se va conforma fără să crâcnească. Arăți numai fragmente dintr-un film pe care celălalt nu-l va vedea niciodată pe de-a-ntregul și în niciun caz nu vei achita înghețata, pop-cornul și băutura!

Ai înțeles perfect: Gaura neagră afectivă și Desperado se recunosc și, inevitabil, formează un cuplu, hrănindu-și reciproc nevrozele. N-ai întâlnit niciodată o persoană potrivită de care nu te-ai simțit atras? Să-ți spun de ce: acea persoană, fiind mult prea echilibrată, nu-ți satisfăcea nevoile. Oricum, nu ar fi fost o legătură de durată, deoarece persoanele echilibrate nu se însoțesc cu adepții lui Tarzan, simțind imediat o problemă de comportament în relațiile intime.

Adepții lui Tarzan sunt niște pirați ai aerului care deturnează avionul afecțiunii pentru a ateriza direct în iad.

Ce îți voi dezvălui despre sindromul Tarzan nu se bazează doar pe observațiile făcute în timpul consultațiilor sau pe cele făcute în rândul cunoscuților mei, ci și pe experiența proprie: în trecut, eu și Tarzan am fost foarte apropiați. Evident, orice asemănare cu persoane reale sau care au existat la un moment dat nu este deloc întâmplătoare. Am caricaturizat prea mult comportamentele? Ai dori să adaugi ceva? Tu decizi!

Mai întâi aș vrea să precizez că dependența afectivă nu este o boală sau o condamnare pe viață; ea vine dintr-o programare greșită. Vestea bună este că poate fi deprogramată! Acum știi că din cauza lipsei de afecțiune, a recunoștinței și a protecției din copilărie, ai fost obligat să-ți construiești întreaga viață de adult pornind în căutarea acestora. De altfel, nu ești un dependent afectiv oarecare: ești un tip șic sau o femeie rafinată, unic în felul tău, având calități deosebite, dar care a căpătat un comportament dependent din cauza trecutului nefericit. Te-ai fi putut refugia în alcool, droguri, jocuri de noroc; dar tu ai ales afecțiunea. Ai căzut în butoiul cu nevroză când erai mic, asemenea lui Obelix în poțiunea magică, diferența fiind că pe tine acest lucru nu te va afecta toată viața.

Termenul „nevroză” cade ca o ghilotină în mintea ta, dar nu este cazul să-ți pierzi capul: duci o viață normală asaltată uneori de nereușitele trecutului. Ele generează, mai mult sau mai puțin, tulburări afective, emoționale și comportamentale, care pot fi detectate prin” uzat, dar nu neapărat la o primă vedere. Societatea noastră cultivă nevrozele ca pe ciuperci, fapt ce te obligă să devii expert în arta disimulării. Cu alte cuvinte, nevroza nu face din tine un candidat perfect pentru azilul de nebuni, ci îți creează pur și simplu dificultăți în relațiile profesionale și sociale. Deși există păreri conform cărora toată lumea se confruntă cu ele, în lumea mea, suferința face diferența dintre o persoană echilibrată și una nevrozată. Dacă îți place viața pe care o trăiești și nu suferi, nu-ți pot acorda diploma de nevrozat, îmi pare rău!

Nu ești UN dependent afectiv așa cum altul este UN alcoolic sau UN drogat. Ești mai degrabă o persoană care dezvoltă o compulsie, pentru că ceea ce faci nu te definește. Ai o slujbă, calități deosebite, un grup de prieteni și, deopotrivă, o identitate și comportamente disocia te: nu te poți rezuma la un singur comportament prin care să te identifici; partea negativă iese în evidență ascunzând tot ce e mai bun în tine.

Cu drag i-am pus acestei compulsii denumirea de „sindromul Tarzan”. Mă săturasem de sintagma „dependență afectivă” care sună ca o condamnare pe viață. În plus, nu strică puțin umor, te vei convinge; să râzi de problemele tale ajută la diminuarea lor. Să nu mai spun că te poți imagina atârnnd de o liană (altfel cazi precis!); dar să depinzi de ceva care, în cele mai multe cazuri, nu se materializează, este, pe bună dreptate, o mare sminteală!

În oceanul dezlănțuit al relațiilor umane, Desperado și Gaura neagră afectivă se agață unul de celălalt ca niște naufragiați de bărcile de salvare. Nu au nicio șansă să se lipească de cineva echilibrat pentru că, în primul rând, acesta nu le va întreține nevroza, iar, în al doilea rând, pentru că înoată prea repede pentru ei. Te pot asigura că, de când mi-am reglat conturile cu Tarzan, adulmec sindromul de la kilometri depărtare și am devenit imbatabilă la proba de 100 de metri liber!

Nu întotdeauna dramele familiale sunt responsabile pentru sindromul Tarzan. Și pierderea încrederii în sine reprezintă un factor important. Acest lucru este cauzat de o serie de evenimente negative și repetitive: prima oară când se întâmplă este un accident; a doua oară este o coincidență; iar a treia oară înseamnă pierderea încrederii de sine. De exemplu: la 6 ani o fetiță se îmbracă în rochie, iar părinții râd de ea, spunându-i că seamănă Cu o maimuțică. La 8 ani se joacă cu copiii care îi pun coarne, stârnind hazul tuturor. La 17 ani este un pic grăsuță; o colegă se amuză pe seama ei și toată clasa izbucnește în râs. Din acest moment, viitoarea femeie se aplatizează în loc să iasă în evidență și preferă să moară decât să-și revendice drepturile. Ea, fata care nu valorează nimic, cade în brațele primei Găuri negre afective care îi iese în cale. Iar acum există prin și pentru cineva. Câteodată este nevoie de mai puțin de-atât pentru a intra în partidul lui Tarzan: e suficient ca o persoană sau două să te respingă și toată încrederea în sine își ia zborul, fără să mai aștepte un al treilea refuz. Totuși, există șanse mari ca viața să repare totul, căci problemele de acest tip sunt mult mai puțin ancorate în subconștient, decât cele ale unei persoane marcate încă din copilărie. După una sau două aventuri nereușite, afli ce nu poți accepta și ce cauți la celălalt. Începând din acest moment vei îndepărta toți candidații care prezintă simptome similare până îl vei găsi pe cel mult așteptat.

Părinții pot păcătui deopotrivă dacă sunt excesiv de prezenți, câteodată autoritari, dar într-atât de mândri de tine, încât, orice ai face, ești perfect. Când iei o notă bună la examen, nu mai surprinzi pe nimeni, doar ești cel mai bun, și, prin urmare, nu te felicită nimeni. Închipuiește-ți că ai luat numai 10 pe parcursul unui întreg an școlar, că ți-ai făcut temele sau ai învățat pe brânci. Fie că ai fost ignorat în copilărie sau, dimpotrivă, adulat necondiționat, cum poți estima cât valorezi de fapt?

Nu-ți face iluzii, Gaură neagră afectivă sau Desperado, poți fi o persoană adorabilă până în momentul în care te simți respins. Acum, ranchiuna și agresivitatea ies la suprafață. În relația următoare te poți transforma din Desperado în Gaură neagră afectivă numai pentru a te răzbuna; este valabilă și situația inversă, dacă dai peste o Gaură neagră afectivă mai ceva ca tine !

Dacă stăm să ne gândim bine, partizanii lui Tarzan se, aseamănă cu hermafrodiții, în sensul că adoptă o atitudine sau alta în funcție de circumstanțe. Totuși, unul dintre comportamente va rămâne mereu predominant.

Se impune o precizare: ești făcut pentru a da și a primi recunoștință și afecțiune; problemele apar atunci când începi să depinzi atât de mult de ele, încât ești gata să faci orice pentru a le primi. știai că acei copii care au fost crescuți „pe tancuri”, fie abandonați în număr mare, fie sacrificați pe altarul nebuniei naziste, s-au lăsat pradă morții deoarece personalul din orfelinate, depășit de situație ori pur și simplu ignorant, nu le-a acordat nici afecțiune, nici atenție? Înțelegi acum de ce pentru un adept al lui Tarzan se pune de fapt problema supraviețuirii?

Poți înceta să bei, să te droghezi, să fumezi, fără a-ți pune viața în pericol, dar nu vei putea niciodată să nu mai iubești ori să nu mai tânjești după dragostea cuiva, pentru că, în adâncul tău, știi că ai muri. Când detești pe cineva, nu arăți iubire, ci faptul că te aperi. Indiferența însăși este o reacție generată de dragoste. Știu precis că vei susține contrariul: dar te aștept la cotitură. Spune-mi, fără a denatura adevărul, că ești foarte fericit, sănătos, iar viața ta este nemaipomenită fără dragoste și afecțiune.

În stadiul acesta al lecturii, te văd cum eziți, cum cauți să decizi din ce tabără faci parte, pentru a stabili implicit tabăra partenerului. Curiozitatea te va împinge să îi observi pe cei din anturajul tău, începând cu proprii părinți. Uită-te la filme romantice și încearcă să ghicești care dintre personaje este Desperado și care este Gaura neagră afectivă, pentru că aici îi vei regăsi cu precădere: poveștile de dragoste echilibrate n-au fost niciodată un mare succes. De ce? Pentru că nimeni nu crede în ele!

Pag. 14 – 19