Mai înainte ca Fiul lui Dumnezeu înomenit să primească și să
ducă Crucea Sa, această cruce a aparținut oamenilor. La început, ea a fost
făcută din pomul vieții și pomul cunoștinței binelui și răului (Fc. 2, 9).
Primul om s-a gândit să încerce numai un rod al acestuia, însă abia a mușcat,
că toată greutatea pomului interzis, cu toate ramurile lui și cu toate mlădițele,
s-a prăbușit pe spinarea celui care a încălcat porunca Domnului. Întunericul,
durerea, înfricoșarea, muncile, bolile, moartea, nevoia, umilirea, vrajba
întregii naturi – într-un cuvânt, toate puterile distrugătoare, parcă
smulgându-se din pomul destinului, s-au năpustit asupra lui; și ar fi căzut în
veci fiul mâniei în iad, dacă Milostivirea, după sfatul cel veșnic, nu ar fi întins
mâinile Sale și nu l-ar fi reținut din cădere. Fiul lui Dumnezeu a trecut
asupra Sa povara care apasă pe om, și-a însușit crucea lui și l-a lăsat pe el
numai să se țină ușor de această Cruce. Aceasta, fără îndoială, nu pentru ca el
să dea ajutor Atotputernicului la povară, ci pentru ca el însuși, cu mica lui
cruce lăsată lui, să fie purtat de puterea Crucii, tot așa cum barca este
antrenată de plutirea tumultuoasă a corabiei.
Rugăciunile noastre sunt neroditoare, pentru că nu sunt rugăminți
sârguincioase și stăruitoare, care să iasă din adâncul sufletului și în care
tot sufletul să se reverse, ci sunt numai niște dorințe moleșite, pe care le
rostim fără zbuciumul duhului și credem că ele trebuie să se împlinească cu de la
sine putere. Rugăciunile sunt infructuoase și pentru că cererile noastre sunt
necurate sau rele, pentru că cerem lucruri dăunătoare, iar nu folositoare
pentru sufletele noastre sau pentru că cerem nu în slava lui Dumnezeu, ci
pentru satisfacerea vrerilor noastre trupești și egoiste.
Roagă-te, Creștine, cu rugăciune tare, din toată puterea sufletului tău,
cu rugăciune harnică și stăruitoare, cu rugăciune bună și curată, iar dacă aceasta
nu o dobândești în sine, roagă-te chiar pentru rugăciune. Prin rugăciune capeți
mai întâi rugăciunea adevărată și lucrătoare, apoi aceasta va birui totul
împreună cu tine și vei izbândi totul, te vei înălța pe Tabor sau în tine se va
deschide Taborul, va coborî cerul în sufletul tău și sufletul tău se va înălța
la cer.
|