Această carte, Singura dietă care există, se ocupă de această premisă și îți pune la dispoziție, cititorule, o metodă practică prin care te poți pune la încercare pe tine însuți. Ceea ce credem este experiența pe care o trăim; modificându-ne atitudinile, organismul nostru va folosi altfel hrana pe care i-o dăm. Dar să încerci o budincă, să vezi dacă e bună, înseamnă în continuare să o guști. Încearcă dieta Sondrei. Vezi ce se întâmplă.

Într-o zi minunată de iarnă, pe când ne îndreptam cu mașina spre nord, pe coasta californiană, într-o zi minunată, Sondra mi-a citit textul acestei cărți. Mi s-a părut uluitor. Mesajul era pe cât de simplu, pe atât de adevărat, încât eram uimită că nu fusese deja scris.

Cum se întâmplă întotdeauna cu ideile Sondrei, m-am oferit să fiu eu primul „subiect”, primul „experiment” de încercare și testare. Chiar ar da rezultate? A doua zi am început această dietă neobișnuită. Viața mea nu a mai fost aceeași. Până la sfâr­șitul săptămânii slăbisem câteva sute de grame dar, fapt mai important decât asta, eram extraordinar de îndrăgostită de viață – și de mine însămi – încât am câștigat sentimen­tul că meritam să-mi creez un trup minunat. Într-o lună de zile am slăbit aproape șapte kilograme și jumătate, ajungând la o greutate corporală perfectă pentru mine...

Teoria este simplă. Deși am putea crede că obiceiu­rile noastre alimentare negative ne fac neatractivi și nesănătoși, de fapt de vină sunt gândurile și sentimentele noastre negative.

Din Prefața semnată de Linda Thistle, doctor în științe

Sondra Ray, creatoarea Loving Relationships Training, autoarea marelui succes I Deserve Love, terapeut și specialist de marcă în sfera Rebirth, a scris o carte care se ocupă direct de cauza greutății periculoase, excesive.

Cititorul va fi surprins și foarte plăcut impresionat să descopere că prin metoda Sondrei Ray nu numai că va slăbi, ci va descoperi și o nouă cale către împlinirea personală. Aceasta este o carte care îți va schimba viața.

Hrană pentru gânduri: gânduri pentru hrană, de Fred Lehrman ... 11

Sondra, te salut… de Linda Thistle, ... 15

Prietenilor mei ... 21

Prolog ... 23

Introducere ... 27

Partea întâi

Despre Singura dietă care există ... 36

Despre principiile care trebuie stăpânite mai întâi ... 37

Pași esențiali pentru dietă ... 41

Partea a doua

Începutul ... 72

Merit să am greutatea ideală ... 74

Ura păstrată înseamnă greutate corporală excesivă ... 76

Este normal să fii fericit ... 80

Fă-ți plăcerile și ajungi la zveltețe ... 85

Mănâncă singur(ă) ... 87

Când mănânci necontrolat ... 90

Jocul cu mâncarea ... 92

Dieta iertării ... 96

Afirmații pentru Singura dietă care există de Phil Laut ... 101

Exerciții de respirație ... 107

Cum afectează sindromul dezaprobării părintești gândirea în privința hranei ... 112

Vindecă moartea și scazi în greutate ... 117

Partea a treia

Înfruntarea adevărului ... 124

Curățire finală ... 125

Postul ... 131

Mai multă hrană pentru gânduri ... 134

Hrana și spiritualitatea ... 136

Ispășirea ... 141

Afirmații despre greutatea corporală ... 145

Afirmații de iertare ... 147

Afirmații despre actul hrănirii ... 149

Afirmații finale ... 151

Partea a patra

Ce este hrănirea? ... 158

Dincolo de hrănire: hrana ca meditație de Fred Lehrman ... 159

Ultimul cuvânt în materie de preparate și servire de Robert Rosellini ... 163

Gânduri de încheiere ... 165

Nectarul suprem ... 169

Rămas bun ... 172

Introducere

Este posibil să ai mai multe motive pentru a-ți dori să scazi în greutate. Este posibil să vrei să fii mai zveltă pentru a atrage sau a-i face plăcere unei persoane iubite sau doar deoarece crezi că ai arăta mai bine. Poate că ai adăugat câțiva centimetri pe măsura trecerii anilor. Deloc surprinzător, asociezi această creștere în greutate cu îmbă­trânirea. Nu poți opri calendarul, dar poți opri cântarul!

Este posibil să consideri că această greutate în plus dovedește o lipsă de disciplină și iluminare. Oamenii grași sunt adeseori considerați incapabili să își controleze dorințele și se presupune că faptul acesta este dovedit de corpul lor lipsit de fermitate. În mod sigur, îți spui, nu sunt eu ăsta / asta!

Mai există și riscuri pentru sănătate asociate supra­ponderalității. Dacă te pasionează știința, datele spun că și o greutate de numai șapte kilograme și jumătate peste greutatea medie sau peste greutatea cea mai bună îți pot reduce speranța de viață cu până la patru ani. Alte autori­tăți științifice au afirmat că o greutate corporală suplimen­tară de cinci kilograme reprezintă un pericol mai mare decât fumatul a douăzeci de țigarete pe zi.

Deoarece faptul de a fi supraponderal sau măcar de a gândi că ești supraponderal este atât de frecvent întâlnit în societatea noastră, s-a spus și s-a scris mult pe acest subiect. Potrivit doctorului Hamburger, psiholog, majo­ritatea tulburărilor alimentare sunt simptomatice pentru depresii, singurătate, plictiseală, supărare, neajutorare, vinovăție și ura față de propria persoană. Un sentiment duce la altul și la altul, într-un cerc din care parcă nu poți să evadezi. „Mănânc pentru că sunt deprimată. Mă deprim când mă simt singură. E plictisitor să fii singură…” Sentimentele acestea ți se par familiare?

Persoanele supraponderale au adeseori un senti­ment de eșec, provocat de faptul că nu sunt capabile să-și schimbe condiția. Pot să devină sclavele dietelor, unele după altele. Este o conspirație împotriva propriei persoane!

În afara dietelor, oamenii se mai torturează fizic sin­guri și în alte moduri. Jim Fadiman, psiholog, spune că orice exercițiu fizic, efectuat exclusiv în scopul obținerii unei scăderi în greutate nu va duce la împlinirea acestui scop pe termen lung. Dacă nu faci mișcare din plăcere, este o auto-tortură și simplul fapt că faci mișcare îți amin­tește că ești gras.

Cercetările noastre prin intermediul Rebirthing – Renașterii – care a condus la Antrenamentul pentru Relații Pline de Iubire au arătat că supraponderalitatea se mai datorează și traumei nașterii, sindromului de dezaprobare părintească, dorinței subconștiente de a muri și tiparelor negative de gândire.

Aceste patru concepte sunt importante pentru înțele­gerea problemei greutății corporale.

Traumatismul nașterii este debutul tău în lume, la viața din afara pântecului mamei. Înainte de naștere te-ai aflat într-un mediu ideal, în care îți erau satisfăcute toate nevoile – de iubire, căldură, adăpost, hrănă. Pentru majo­ritatea oamenilor, nașterea reprezintă o experiență vio­lentă care conține o durere considerabilă și senzația că te-ai rătăcit. Ca urmare a acestei experiențe, mulți oameni consideră că lumea este un loc ostil, neplăcut, în care umblă liberi oameni nedemni de încrederea altora, care îi urmăresc să pună mâna pe ei. Este posibil ca acești oameni să treacă prin viață scuzându-se că s-au născut, căutând să se reîntoarcă în pântec. Această carte te va ajuta să înțelegi legătura dintre trauma nașterii și supraalimentație.

Sindromul dezaprobării părintești te face să gândești negativ cu privire la tine și la viață. Părinții tăi s-au con­fruntat cu dezaprobarea când erau mici, au crescut și au transmis dezaprobarea mai departe, ție. Acest sindrom rezultă din faptul că părinții tăi nu au reușit să facă față cerințelor părinților lor, de iubire și perfecțiune. Părinții tăi au eșuat permanent în încercările lor de a le face pe plac părinților lor, care erau pretențioși și care le-au refu­zat iubirea și afecțiunea. Ca urmare, părinții tăi și-au pier­dut mult timp fie încercând să se răzbune pe părinții lor pentru dezaprobare, fie încercând să le câștige iubirea. Când aceste eforturi au eșuat, și-au suprimat amărăciunea din această cauză, ori au transferat o parte din resenti­mente altor personalități înzestrate cu autoritate, cum ar fi profesorii, colegii sau angajatorii.

După ce te-ai născut, părinții tăi au avut posibilitatea să reverse asupra ta ostilitatea pe care au moștenit-o și cu care au trăit foarte mult timp. Această carte îți va arăta cum sunt relaționate supraalimentația și sindromul dezaprobă­rii părintești.

Dorința subconștientă de a muri reprezintă accep­tarea inevitabilității morții prin forțele „care există”. Oamenii acceptă forța morții când refuză să o pună sub semnul întrebării. Mulți oameni de știință semnalează însănătoșiri spontane și chiar vindecări după boli termi­nale, mai ales cancer, la pacienți care refuză să spună da morții. Nu se va putea aprecia niciodată cu precizie câte așa-numite vindecări miraculoase s-au produs de-a lungul secolelor în cazul unor oameni care au refuzat să spună da morții. Mulți oameni de știință admit actualmente că mintea și puterea pe care o are asupra morții nu trebuie să fie subestimată. Unii oameni de știință îi studiază acum pe maeștrii spirituali și afirmă ceea ce maeștrii predică de secole întregi: Există o alternativă la moartea fizică și aceasta este prelungirea vieții / nemurirea, chiar și posibi­litatea de dematerializare și rematerializare! Mai târziu în cuprinsul acestei cărți vei vedea, dragă cititorule, care este legătura dintre supraalimentație și dorința subconștientă de a muri.

Iisus Hristos, recunoscut drept un mare învățător spi­ritual atât de către ne-creștini cât și de gânditorii creștini, a spus, „Cel care mănâncă din trupul meu va trăi veșnic.” Creștinismul, alături de alte dogme religioase, vede în împărțirea hranei simbolul unei amestecări mai profunde, mai spirituale, a sufletelor. Frângerea pâinii împreună cu alții este într-adevăr o taină. Dar abuzul de alimente prin supraalimentație este o formă de sinucidere și o dorință nerostită de a muri.

Tiparele negative de gândire sunt reprezentate de toate gândurile negative cu care îți place să te flagelezi în permanență. Ele pot să includă favoritele cum ar fi „nici­odată nu arăt cum trebuie,” „în veci n-o să pot să am un corp ca lumea” și „nimeni nu mă poate iubi pentru că sunt prea gras(ă).” Pentru a începe să-ți modifici tiparul tiraniei greutății, trebuie să începi să îți schimbi modul de gândire. Trebuie să înveți să transformi toate gândurile negative în gânduri pozitive pentru a înlocui eșecul cu succes. Nu trebuie neapărat să rămâi ancorat(ă) în inutili­tate și disperare. Faptul că ești supraponderal(ă) nu este natural decât dacă crezi tu că este. Orice creezi cu mintea, poți și să destrami. Trebuie să destrami „gândurile grele” care te îngrașă.

Majoritatea oamenilor supraponderali au un istoric supraponderal al vieții lor. Sunt supraponderali dintr-o multitudine de cauze și de obicei fiecare din mai multe de-odată. Din când în când, se confruntă cu un dezgust de sine sau cu o rușine de sine severe și hotărăsc SÃ FACÃ CEVA ÎN PRIVINȚA ASTA. Așa că țin regimuri alimentare și se acordează la diverse presupuse autorități în sfera scă­derii în greutate. O vreme, pierd câteva kilograme și simt că au succes. Persoanele respective încep să se placă pe ele însele și încep să-i placă pe cei din jur. Pe urmă kilo­gramele și vechea siluetă revin. Iar acest tipar se repetă iar și iar și iar. Dacă ești o asemenea persoană, ți se mai pare surprinzător că simți că tot efortul tău este inutil și că ești un caz fără speranță?

Motivul pentru care regimurile alimentare și alte metode de auto-pedepsire nu au dat rezultate în cazul tău și al multor altor oameni este acela că n-ai ajuns niciodată la cauza problemei tale ponderale. După încheierea unui regim alimentar, greutatea va reveni la valorile anterioare, dacă este folosită ca mijloc de protecție pentru tine sau ca armă împotriva altcuiva. Această utilizare a greutății corporale provine dintr-o frică pe care trebuie mai întâi s-o descoperi și apoi s-o rezolvi. După ce dispare frica, recurgând la afirmații, Renaștere, Rolfing, seminare și la orice altceva mai dă rezultate, vei reuși să lași greutatea corporală să se reducă în mod natural.

Să începem privind problema greutății corporale într-un alt mod. Iată câteva aspecte generale care trebuie cântărite, extrase din cartea Psychologist’s Eat-Anything Diet – Regimul alimentar al psihologului, în care mănânci orice – de dr. Leonard Pearson:

· Scăderea în greutate definitivă se produce într-o atmosferă de libertate.

· Persoanele care țin regimuri alimentare într-un mod cronic sunt încarcerate și sunt ținute prizoniere de dictatorii slăbitului.

· Numărarea caloriilor perpetuează o stare de război inutil cu tine însuți.

· cauză comună a supraalimentației este că nu mănânci destul din ce îți place și din ce îți este poftă.

De două decenii slăbești de fiecare dată tot acele zece kilo­grame? Dacă suferi de sindromul regimului alimentar, adică pierzi câteva kilograme, le recuperezi, intri într-o stare de auto-compătimire, ții iar regim etc., demonstrezi cât de inadec­vat(ă) și de incompetent(ă) poți să fii și pe urmă sentimentul de vinovăție îți va aduce un câștig și mai mare în greutate.

Ai sindromul Persoană versus Hrană?

Mănânci prin filtrul vinovăției?

Recomand cu toată căldura această carte a lui Pearson, care te învață cum poți să evadezi de sub tirania în care singur te-ai băgat. Te poate ajuta să începi să-ți regândești abordarea problemei greutății corporale în ansamblul ei.

Iată acum câteva moduri pozitive, nu niște adevărate pedepse, pentru a începe să te gândești la hrană și la hrănire:

· Mănâncă alimentele care îți fac cu ochiul.

· Alimentele care îți fac cu ochiul sunt acele alimente care îți satisfac o anumită, nevoie într-un anumit moment.

· Vinovăția și plăcerea nu fac casă bună împreună.

· Hrănirea trebuie să confere satisfacție și plăcere, altminteri nu este eficientă.

· Libertatea de a mânca îți va da și libertatea de a nu mânca.

Singura dietă care există se referă la un gen diferit de dietă, o dietă care se poate ține în pat. De fapt, îți reco­mand cu cea mai mare căldură să o ții în pat! Această dietă NU îți impune să renunți la alimente sau să faci exerciții fizice. Îți IMPUNE, în schimb, să ții regim de gândire nega­tivă și să faci exerciții mintale. Această dietă te poate ajuta să-ți schimbi modul de a gândi, sentimentele și aspectul. Te poate face să te simți bine cu tine și cu propria viață. Și nu e asta tot ce ne dorim?

Pag. 27 – 33